Dezbătut și avizat în ședința C.P. din 28.09.2023

Aprobat în ședința C.A. din 18.10.2023

Grup de lucru elaborare regulament:

Prof. Ghiță Nedelcu
Prof. George Prisecaru
Prof.Florentin Ciuburuc
Prof. Marian Stoian
Prof.Marius Sandrino-Epure-reprezentant sindicat
Alina Nicoleta Manea-secretar
Ec.Viorel Bunea- contabil sef

I. DISPOZIȚII GENERALE. 3

II. DREPTURILE ŞI OBLIGAȚIILE UNITĂȚII SI ALE SALARIATILOR SĂI 4

III. REGULI DE DISCIPLINĂ A MUNCII ÎN CADRUL UNITĂȚII 8

IV. MODALITĂTI DE APLICARE A ALTOR DISPOZIȚII LEGALE SAU CONTRACTUALE SPECIFICE 10

V. ABATERILE DISCIPLINARE ȘI SANCȚIUNILE APLICABILE. 20

VI. PROTECȚIA. SĂNĂTATEA SECURITATEA ÎN MUNCĂ.. 23

VII. UNITATE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU TOLERANȚĂ 0 LA VIOLENȚĂ.. 29

VIII. REGULI PENTRU SITUAȚII SPECIALE. 39

IX. PRINCIPII DE NEDISCRIMINARE ȘI DE RESPECTARE A DEMNITĂȚII SALARIAȚILOR.. 51

X. PROCEDURA DE SOLUȚIONARE A CERERILOR SAU PETIȚIILOR INDIVIDUALE ALE SALARIATILOR 54

Xl. CRITERIILE SI PROCEDURII,E DE EVALUARE PROFESIONALĂ A SALARIAȚILOR.. 55

XIL DISPOZIȚII FINALE. 60

I. DISPOZIȚII GENERALE

Art. 1 Prezentul regulament este elaborat în scopul stabilirii la nivelul Palatului Copiilor Brăila a regulilor privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă, drepturile şi obligaţiile angajatorului şi ale salariaţilor, procedura de soluţionare a cererilor sau reclamaţiilor individuale ale salariaților, regulile concrete privind disciplina muncii în unitate, abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile şi a modalităţilor de aplicare a dispoziţiilor legale sau contractuale specifice.

Art. 2 Prezentul Regulament Intern este emis cu respectarea principiului nediscriminarii şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnităţii, în temeiul dispozitiilor art. 241-246 din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, republicat.

Art. 3 Scopul prezentului Regulament Intern este acela de a asigura funcţionarea unităţii de Invăţământ 1n condiţiile unui climat intem judicios, corect, demn şi plăcut, propice Inaltei performanţe instituţionale şi individuale a angajaţilor şi elevilor.

Art. 4 (1) Prevederile prezentului Regulament se aplică tuturor angajaţilor Palatului Copiilor (denumită în continuare „unitatea”), indiferent de forma şi durata contractului individual de muncă, de categoria de salariaţi în care se încadrează, de funcţia pe care o deţin sau de poziţia ierarhică ocupată, respectiv:

-personal didactic – de conducere;

– de predare, organizat 1n comisii de lucru pe diferite domenii de activitate;

-personal didactic auxiliar — organizat 1n compartimente de specialitate care se află In subordinea directorului, conform organigramei unităţii;

-personal administrativ.

Salariatii unităţii delegaţi/detaşaţi la alte instituţii sunt obligaţi să respecte, pe Iângă regulile de comportare şi de diseiplină a muncii din prezentul Regulament Intern, şi pe cele prevăzute 1n Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii la care sunt delegaţi/detaşaţi.
Salariaţii delegaţi/detaşaţi ai unei alte instituţii sunt obligaţi să respecte atât normele prevăzute în Regulamentul Intern al unităţii care a dispus delegarea/detaşarea, cât şi dispoziţiile prezentului Regulament Intern.

Art. 5 Toate categoriile de salariaţi îşi vor desfăşura activitatea în cadrul unităţii în baza unor contracte, convenţii sau acorduri, după caz, în acord cu legislaţia în vigoare, cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă la Nivelul Unităţii şi cu reglementările interne ale acesteia.

II. DREPTURILE ŞI OBLIGAȚIILE UNITĂȚII SI ALE SALARIATILOR SĂI

A. Drepturile şi obligaţiile salariaților unității

Art. 6 (1) Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:

dreptul la salarizare pentru munca depusă;
dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
dreptul la concediu de odihnă anual;
dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
dreptul la sănătate şi securitate In muncă;
dreptul la acces la formare profesională.

(2) în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, salariatul are următoarele drepturi:

dreptul la informare — poate solicita informaţii privind activităţile de prelucrare a datelor personale;
dreptul la rectificare — poate rectifica datele personale inexacte sau le poţi completa;
dreptul la ştergerea datelor („dreptul de a fi uitat”) — poate obţine ştergerea datelor, 1n cazul 1n care prelucrarea acestora nu a fost legală sau 1n alte cazuri prevăzute de lege;
dreptul la restricţionarea prelucrării – poate solicita restricţionarea prelucrării 1n cazul 1n care contată exactitatea datelor, precum şi 1n alte cazuri prevăzute de lege;
dreptul de opoziţie — poate să se opună, in special, prelucrărilor de date care se Intemeiaz,ă pe interesul nostru legitim;
dreptul la portabilitatea datelor – poate primi, 1n anumite condiţii, datele personale pe care le-a furnizat, într-un format care poate fi citit automat sau poate solicita ca respectivele date să fie transmise altui operator;
dreptul de a depune plângere – poate depune plângere faţă de modalitatea de prelucrare a datelor personale la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;
dreptul de retragere a consimţământului — 1n cazurile in care prelucrarea se intemeiază pe consimţământul angajatului, acesta şi-1 poţi retrage oricând. Retragerea consimţământului va avea efecte doar pentru viitor, prelucrarea efectuată anterior retragerii rămânând in continuare valabilă;
drepturi suplimentare aferente deciziilor automate: poate cere şi obţine intervenţia umană cu privire la respectiva prelucrare, işi poate exprima propriul punct de vedere cu privire la aceasta şi poate contesta decizia.

Art. 7 (1) Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului;

obligaţia de a respecta disciplina muncii;
obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
obligaţia de a respecta secretul de serviciu.

(2) în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, salariatul are următoarele obligaţii:

obligaţia de prelucra datele personale in conformitate cu şi 1n limitele de autorizare stabilite 1n procedurile inteme ale unităţii;
obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra datelor personale pe care le prelucrează;
obligaţia de a nu dezvălui datele personale pe care le prelucrează unor alte persoane decât celein privinţa cărora ii este permis acest lucru prin procedurile inteme, prin regulamentul intem al angajatorului, prin contractul individual de muncă şi flşa postului;
obligaţia de a prelucra datale personale numai pentru aducerea la indeplinire a atribuţiilor de serviciu prevăzute 1n fişa postului, 1n contractul individual de muncă şi in regulamentul intern;
obligaţia de a respecta măsurile tehnice şi organizatorice stabilite pentru protejarea datelor cu caracter personal impotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat, 1n special dacă prelucrarea respectivă comportă transmisii de date 1n cadrul unei reţele, precum şi Impotriva oricărei alte forme de prelucrare ilegală;
obligaţia de a aduce la cunoştinţa angajatorului in cel mai scurt timp posibil orice situaţie de acces neautorizat la datele personale pe care le prelucrează;
de a păstra confidenţialitatea asupra datelor personale pe care le prelucrează pe toată durata contractului individual de muncă şi după incetarea acestuia, pe termen nelimitat.

Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la literele a)-g) atrage răspunderea disciplinară a salariatului in conformitate cu prevederile regulamentului intem.

(3) în domeniul activităţilor asistate de tehnologie, cadrele didactice au următoarele obligaţii:

proiectează şi realizează activităţile educative extraşcolare din perspectiva principiilor curriculare şi a celor privind Invăţarea prin intermediul tehnologiei şi al internetului;
elaborează, adaptează, selectează resurse educaţionale deschise, sesiuni de Invăţare pe platforme educaţionale, aplicaţii, precum şi alte categorii de resurse care pot fl utilizate;
proiectează activităţile-suport pentru invăţarea prin intermediul tehnologiei şi al internetului;
elaborează instrumente de evaluare aplicabile prin intermediul tehnologiei şi al internetului, pentru inregistrarea progresului elevilor;
stabileşte, Impreună cu celelalte cadre didactice, un program optim pentru activităţi, astfel Incât să se respecte curba de efort a elevilor şi să se evite supraIncărcarea acestora cu sarcini de lucru;
respectă cerinţele privind protecţia datelor cu caracter personal, conform prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679;
coordonează activitatea clasei şi colaborează cu celelalte cadre didactice in vederea asigurării continuităţii participării elevilor la activitatea on-line;
transmite părinţilor elevilor de la clasa pe care o coordonează programul stabilit la nivelul unităţii de invăţământ, precum şi alte informaţii relevante pentru facilitarea activităţilor on-line;
asigură comunicarea cu părinţii pentru participarea elevilor la activităţile on-line.

B. Drepturile şi obligațiile unităţii (angajatorului)

Art. 8 Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:

să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
să exercite controlul asupra modului de Indeplinire a sarcinilor de serviciu;
să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă şi Regulamentului Intern;
să stabilească obiectivele de performanţă individuală ale salariatului.

Art. 9 Angajatorului, îi revin, in principal, urrnătoarele obligaţii:

să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă, anterior începerii activităţii;
să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de muncă, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din lege;
să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute 1n vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă, potrivit specifIcului activităţii;
să informeze salariatul asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;
să elibereze, la cerere, orice documente care să ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea 1n muncă, 1n meserie şi specialitate;
să colecteze, prelucreze şi arhiveze (proceseze) date cu caracter personal pentru realizarea obiectului său de activitate, pe perioade stabilite conform prevederilor legale, pentru realizarea interesului său legitim, pentru executarea contractelor de muncă cu angajaţii, 1n conformitate cu prevederile legale naţionale şi europene (Regulamentul European 2016/679 şi Legea 190/2018), cu politica internă, în interes public, în scopuri de cercetare ştiinţifică sau istorică în scopuri statistice ale activităţii unităţii;
să informe în scris angajaţii asupra politicii interne de protecţie a datelor personale şi asupra drepturilor pe care le au aceştia;

h) cu privire la predarea asistată de tehnologie:

-să informeze elevii şi părintii acestora asupra modalităţii de organizare a activităţii didactice prin intermediul tehnologiei şi al internetului în această perioadă, inclusiv cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le au;

-să evalueze capacitatea unităţii de 1nvăţământ de a desfăşura activitatea educativă extraşcolară prin intermediul tehnologiei şi al internetului şi stabileşte necesarul de resurse informaţionale şi de resurse umane;

-să stabilească măsuri pentru buna desfăşurare a activităţii educative extraşcolare de către toate cadrele didactice şi elevii din unitate;

-să intreprindă demersuri către autorităţile locale pentru asigurarea dispozitivelor şi a conexiunii la intemet pentru elevii care nu dispun de mijloacele necesare pentru desfăşurarea activităţilor prin intermediul tehnologiei şi al intemetului;

-să gestioneze baza materială cuprinzând dispozitive electronice cu conexiune la internet;

-să repartizeze, prin Incheierea unui contract de comodat/prin proces-verbal de predare-primire, dispozitive conectate la intemet elevilor care nu dispun de aceste mijloace;

-să stabilească. Impreună cu cadrele didactice şi profesorii coordonatori platformele gratuite, aplicaţiile şi resursele educaţionale deschise care se recomandă a fi utilizate in activitate;

-să sprijine cadrele didactice şi elevii să işi creeze conturi de e-mail şi de acces la

platformele şi aplicaţiile electronice utilizate la nivelul unităţii de invăţământ;

-să identifice şi să aplice modalităţi de susţinere a activităţii pentru posibile cazuri speciale, inclusiv pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale (CES);

-să monitorizeze modul 1n care se desfăşoară activitatea educativă extraşcolară prin intermediul tehnologiei şi al intemetului;

-să ia măsuri cu privire la furnizarea informaţiilor prevăzute la art. 13 din Regulamentul (UE) 2016/679: identitatea şi datele de contact ale unităţii de Invăţământ şi, după caz, ale reprezentantului acesteia, scopurile 1n care sunt prelucrate datele cu caracter personal, precum şi temeiul juridic al prelucrării, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal, perioada pentru care vor fi stocate datele cu caracter personal, drepturile persoanelor vizate.

Art. 10 Obligaţiile şi drepturile părţilor pe durata executării contractului individual de muncă pot fi stabilite şi prin clauze specifice, astfel:

clauza cu privire la formarea profesională;
clauza de neconcurenţă;
clauza de mobilitate;
clauza de confidenţialitate;
clauza de stabilitate.

Art. 11 (1) Personalul didactic din cadrul unităţii are drepturi şi obligaţii care decurg din legislaţia în vigoare, din prevederile contractului colectiv de muncă, precum şi din prezentul Regulament Intern.

Personalul didactic are obligaţii şi răspunderi de natură profesională, materială şi morală care garantează realizarea procesului educativ extraşcolar, conform legii.
Salariaţii au dreptul de a demisiona, notificând 1n scris unitatea/instituţia despre această situaţie, fără a fi obligaţi să-şi motiveze demisia. Contractul individual de muncă Incetează de la data Implinirii termenului de preaviz de 10 zile calendaristice, pentru salariaţii cu funcţii de execuţie şi respectiv 20 de zile calendaristice, pentru salariaţii cu funcţii de conducere.
în cazul în care unitatea/instituţia refuză înregistrarea demisiei, salariatul are dreptul de a face dovada acesteia prin orice mijloc de probă.
Salariatul are dreptul de a demisiona fără preaviz dacă unitatea nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă şi contractul colectiv de muncă.
Membrii de sindicat, aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile semnatare ale contractului colectiv de muncă, care au postul didactic/catedra rezervat(ă) beneficiază de toate drepturile prevăzute de Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, de actele normative şi/sau administrative cu caracter normativ aplicabile în materie, precum şi de contractul colectiv de muncă. Acestora li se recunoaşte ultimul calificativ obţinut anterior rezervării/degrevării.
Pe toată durata exercitării mandatului, precum şi pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia, reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale nu li se pot opera modificări ale elementelor contractului individual de muncă şi nu pot fi concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana salariatului sau pentru motive ce ţin de indeplinirea mandatului pe care 1-au primit, decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizaţiei sindicale.
La cererea organizaţiilor sindicale, In baza acordului membrilor de sindicat, inspectoratul şcolar şi conducererea unităţii vor dispune Incasarea ratelor şi contribuţiilor la C.A.R. şi la bănci, precum şi a cotizaţiei sindicale pe stat de platA, de către persoanele care au sarcini de serviciu privind plata salariilor. Sumele reţinute, aferente cotizaţiilor sindicale, vor fi virate 1n contul organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor semnatare ale contractului colectiv de muncă.
Cotizaţia plătită de membrii organizaţiilor sindicale in cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat este deductibilă din baza de calcul a impozitului pe venit.
Unitatea recunoaşte dreptul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă de a urmări la locul de muncă modul 1n care sunt respectate drepturile salariaţilor prevăzute in contractele colective de muncă şi 1n contractele individuale de muncă.

III. REGULI DE DISCIPLINĂ A MUNCII ÎN CADRUL UNITĂȚII

Art. 12 Salariatul are următoarele obligaţii de disciplină a muncii:

să semneze condica de prezenţă, la prezentarea şi la plecarea la şi de la unitate, cu indicarea orelor de sosire şi de plecare;
să respecte regulile interne de acces şi de plecare din unitate;
să respecte programul de lucru stabilit prin prezentul Regulament Intem;
In timpul lucrului să nu părăsească locul său de muncă, decât dacă acest lucru este permis de sarcinile care-i sunt atribuite şi/sau de dispoziţia conducătorului direct al locului de muncă, cu excepţia situaţiilor de pericol iminent;
să utilizeze complet timpul de muncă pentru realizarea sarcinilor de serviciu prevăzute 1n fişa postului sau care i-au fost 1ncredinţate de conducătorul său direct conform legii;
personalul didactic are obligaţia să se prezinte la punctul de lucru cu minimum 15 minute inainte de Inceperea efectivă a activităţii educative extraşcolare desfăşurate cu copiii, pentru a avea timpul necesar pregătirii pentru activitatea specifică;
personalul didactic are obligaţia să desfăşoare activitatea de pregătire metodică 1n sediul unităţii de invăţământ cel puţin o dată pe săptămână, 1n vederea prestării corespunzătoare a activităţii educative extraşcolare care îi revine prin contractul individual de muncă la nivelul unităţii;
să folosescă un limbaj şi o atitudine civilizată cu colegii săi de muncă, cu subaltemii şi cu personalul de conducere al unităţii; orice dispută de natură personală pe teritoriul unităţii şi 1n timpul programului normal de lucru este interzisă şi constituie abatere disciplinară;
să aplice normele legale de securitate şi sănătate în muncă şi de prevenire şi stingere a incendiilor; să anunţe imediat orice situaţie care poate pune in pericol locul său de muncă sau orice situaţie de pericol iminent;
să participe la instruirea introductiv-generală, la locul de muncă şi instruirea periodică de protecţie a muncii şi P.S.I.;

1) să nu absenteze nemotivat de la serviciu; orice absenţă nemotivată constituie abatere disciplinară, cu toate consecinţele care decurg din prezentul Regulament Intem; acumularea unui număr de 3 (trei) zile de absenţe nemotivate consecutive sau la implinirea unui număr de 10 (zece) zile de absenţe nemotivate intr-un interval de 2 (două) luni, atrage desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă;

m) să anunţe, in maximum 48 de ore, situatia de boală şi obţinerea certificatului medical legal, în situaţie contrară fiind absent nemotivat, actele medicale nefiind luate In considerare; in cazuri temeinic justificate legate de imposibilitatea salariatului de a anunţa situaţia dificilă din punct de vedere medical in care se află, aceasta regulă nu se aplică;

să-şi efectueze verificarea medicală la angajare şi periodică, pe durata executării contractului individual de muncă;
să anunţe conducerea despre orice modificare a datelor personale intervenită, pentru o corectă preluare 1n sistemul informatic al asigurărilor sociale obligatorii şi de impozitare a veniturilor, precum şi pentru o evidenţă corectă la nivelul angajatorului;
să participe, 1n caz de calamitate, la salvarea şi punerea la adapost a bunurilor unităţii, In conformitate cu planurile de evacuare aprobate de conducerea unităţii şcolare;
să respecte orice alte măsuri luate de conducerea unităţii, care vizează Imbunătăţirea condiţiilor de securitate şi sănătate in muncă şi de dezvoltare a capacităţilor tehnice ale locului său de muncă;

Art. 13 Salariaţilor unităţii le este interzis:

să consume băuturi alcoolice 1n timpul prezenţei in spaţiile şi pe teritoriul unităţii sau să se prezinte la programul de lucru 1n stare de ebrietate;
să presteze munci contrare recomandărilor medicale;
să adreseze injurii sau jigniri celorlalţi salariaţi sau şefilor pe linie ierarhică; să adreseze injurii sau jigniri elevilor şi/sau vizitatorilor unităţii; să vorbească pe un ton ridicat cu ceilalţi salariaţi, cu conducerea unităţii sau cu elevii şcolarizaţi in unitate, cu părinţii acestora, precum şi cu orice alte persoane cu care intră 1n contact in incinta unităţii;
să comită acte imorale, violente sau degradante;
să introducă materiale toxice sau inflamabile, cu exceptia materialelor de acest gen aprovizionate, depozitate şi utilizate corespunzător de către unitate, 1n scopul acoperirii nevoilor curente ale acesteia, după caz;

t) să introducă şi să consume substanţe stupefiante;

să introducă, să răspândească sau să afişeze manifeste de orice fel in incinta unităţii;
să desfaşoară în incinta unităţii activităţi politice de orice fel;
să efectueze în incinta unităţii şi/sau la locul său de muncă/postul său de lucru, alte lucrări sau să presteze alte activităţi decât cele care constituie obligaţii de serviciu; să folosească mijloacele de comunicaţie (telefon, fax etc), cât şi cele de birotică in alte scopuri decât cele care privesc operaţiile şi interesele unităţii, după caz;
să folosească telefonul mobil in timpul orelor de curs, sau in timpul indeplinirii sarcinilor de serviciu;
să primească de la o instituţie, client sau terţă persoană fizică sau juridică cu care unitatea întreţine relaţii contractuale şi cu care salariatul intră in contact datorită sarcinilor de serviciu, vreo indemnizaţie, orice cadou sau orice alt avantaj; tentativa este considerată, de asemenea, o incălcare a interdicţiei;

1) să utilizeze orice element al patrimoniuiui unitătii in interes personal, fără acordul prealabil al conducerii;

să comită orice alte fapte interzise de prevederile legale in vigoare;
să reprezinte unitatea in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice, fără a avea imputernicire scrisă prealabilă;
să folosească informatiile de care au luat cunoştintă pentru obtinerea de avantaje personale;
să presteze activitate de pregătire particulară pentru elevii, 1n unitate;
să desfăşoare şi să incurajeze actiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului şi viata intimă, privată sau familială a acestuia sau ale celorlalti salariati din unitate.

IV. MODALITĂTI DE APLICARE A ALTOR DISPOZIȚII LEGALE SAU CONTRACTUALE SPECIFICE

A. Timpul de muncă şi timpul de odihnă

Art. 14 (1) Pentru salariatii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi 40 ore pe săptămână, realizate 1n săptărnâna de lucru de 5 zile.

(2) Repartizarea timpului de muncă in cadrul săptămânii de lucru la unitate este următoarea:

personal didactic: conform Legii Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023;

Activitatea educaţională educativă şi extracurriculară se desfăşoară de luni până vineri după următorul program:

Palatul Copiilor Brăila:

-08.00-12.00

-13.00-20.00 Sâmbăta și duminica 09.00-15.00

Structura Ianca: – 09.00-13.00 – 13.30-19.00

Durata activităţii de curs este de 100 de minute iar pauza este de 10 minute.

Personalul didactic auxiliar si nedidactic beneficiază de o pauză de masă, în condiţiile prevăzute în contractul colectiv de muncă, de 20 minute, care se include în programul de lucru, între orele 12:00-12:20.
Evidenta activitătii desfăşurate de cadrele didactice se tine prin intermediul unei singure condici de prezentă. pentru norma didactică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor in grupe.
Salariatii au dreptul, intre 2 zile de muncă, la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.
in fiecare săptămână, salariaţii au dreptul la 2 zile consecutive de repaus, de regulă, sâmbătă şi duminică.
in cazul in care activitatea la locul de muncă nu poate fi Intreruptă 1n zilele de sâmbătă şi duminică, 1n cadrul comisiei paritare de la nivelul unitătii, se vor stabili condiţiile in care zilele de repaus vor fi acordate 1n alte zile ale săptămânii. in condiţiile legii, salariaţii afiaţi în această situaţie beneficiază de un spor la salariul de bază.
in cazul in care, din motive justificate, salariaţii prestează activitate in zile nelucrătoare/zile de sărbătoare legală, aceştia beneficiază de 2 zile libere pentru flecare zi lucrată In zilele de repaus săptămânal/sărbătoare legală, acordate in următoarele 30 de zile.

Art. 15 (1) Salariaţii pot fi solicitaţi să presteze ore suplimentare numai cu acordul lor scris.

Durata maximă legală a timpului de muncă prestat in baza unui contract individual de muncă nu poate depăsi 48 de ore pe săptămână. inclusiv orele suplimentare. Munca prestată in afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută de lege, este considerată muncă suplimentară.

Prin excepţie, durata timpului de muncă va putea fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, care includ şi orele suplimentare, cu condiţia ca media orelor de muncă calculată la o perioada de referintă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
Pentru prevenirea sau Inlăturarea efectelor unor calamităţi naturale ori a altor cazuri de forţă majoră, salariaţii au obligaţia de a presta muncă suplimentară, la solicitarea angajatorului.
Orele suplimentare prestate in condiţiile alin. (1) de către personalul din invătământul preuniversitar, se compensează prin ore libere plătite 1n următoarele 60 de zile calendaristice, după efectuarea acestora. in cazul In care compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzător nu este posibilă, 1n următoarele 60 de zile după efectuarea acestora, orele suplimentare se vor plăti cu un spor aplicat la salariul de bază, in condiţiile legii.
Numărul total de ore suplimentare prestate de un salariat nu poate depasi 360 de ore anual. in cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual, este necesar acordul sindicatului afiliat unei dintre federaţiile sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă, al cărui membru este salariatul.

Art. 16 Personalului de conducere şi personalului didactic ce desfăşoară alte activităţi decât cele care fac parte din fişa postului / obligaţiile impuse de lege, i se aplică, in mod corespunzător, prevederile contractului colectiv de muncă, în condiţiile legii.

Art. 17 (1) Salariaţii care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte beneficiază, în condiţiile legii, de un spor la salariu de 25% din salariul de bază.

Se consideră muncă desfăşurată in timpul nopţii munca prestată in intervalul cuprins intre orele 22:00-06:00.
Salariaţii care urmează să desfăşoare cel puţin 3 ore de muncă de noapte sunt supuşi unui examen medical gratuit Inainte de inceperea activităţii şi, după aceea, periodic, conform legislaţiei în vigoare şi Regulamentului elaborat de Ministerul Educaţiei, cu consultarea federaţiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă.
Potrivit reglementărilor legale în materie, angajatorii asigură fondurile necesare efectuării examinărilor medicale prevăzute la alin. (3).
Salariaţii care desfăşoară muncă de noapte şi au probleme de sănătate recunoscute ca având legătură cu aceasta vor fi trecuţi la o muncă de zi pentru care sunt apţi.

Art. 18 (1) Salariaţii care au în îngrijire copii bolnavi în vârsta de până la 7 ani au dreptul la reducerea programului de lucru cu până la 1/2 normă, fără să li se afecteze calitatea de salariat şi vechimea integrală in învăţământ/muncă.

Salariaţii care au în îngrijire copii cu dizabilităţi care au implinit vârsta de 3 ani au dreptul la un concediu pentru Ingrijirea copilului până la vârsta de 7 ani, potrivit art. 31 din O.U.G. nr. 111/2010, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

a) în continuarea concediului pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la 3 ani;

b) oricând până la împlinirea de către copil a vârstei de 7 ani.

Pe durata concediului pentru îngrijirea copilului cu dizabilităţi până la vârsta de 7 ani, salariatului cadru didactic i se suspendă contractul individual de muncă 1n conformitate cu dispoziţiile art. 51 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare şi i se rezervă postul/catedra pe durata suspendării.

Salariaţii care beneficiază de concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului cu afecţiuni grave până la împlinirea vârstei de 16 ani prevăzute de art. 26 alin. (1 1) din O.U.G. nr. 158/2005, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de rezervarea postului/catedrei, pe durata acestui concediu.
Salariaţii care au în întreţinere un copil cu dizabilitate (gravă sau accentuată) şi care se ocupă efectiv de îngrijirea acestuia beneficiază de program de lucru redus la 4 ore până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani, la solicitarea salariatului, precum şi de celelalte drepturi prevăzute de art. 32 din Ordonanța de urgență nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare.

15/63

(5) Salariaţii încadraţi cu contract individual de muncă cu timp parţial beneficiază de vechimea în muncă/învăţământ corespunzătoare unei norme întregi.

Art. 19 (1) Angajatorii au obligaţia de a acorda salariatelor gravide dispensă pentru consultaţii prenatale în limita a maxim 16 ore pe lună, fără a le fi afectate drepturile salariale.

în baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.
Salariatele care beneficiază de dispoziţiile alin. (1) sunt obligate să facă dovada că au efectuat controalele medicale pentru care s-au învoit.

Art. 20 (1) Salariatele, începând cu luna a V-a de sarcină, precum şi cele care alăptează nu vor fi repartizate la munca de noapte, nu vor fi chemate la ore suplimentare, nu vor fi delegate, nu vor fi detaşate şi, după caz, nu vor fi concediate pentru motive care nu ţin de persoana salariatei, respectiv nu vor face obiectul restrângerii de activitate – cu excepţia situaţiei 1n care postul/catedra este unic(ă) la nivelul unităţii decât cu acordul lor.

La solicitarea comitetului de sănătate şi securitate a muncii, angajatorul are obligaţia să evalueze riscurile pe care le presupune locul de muncă al salariatei care anunţă că este Insărcinată, precum şi al salariatei care alăptează şi să le informeze cu privire la acestea.
Salariatele menţionate la alin. (1) beneficiază şi de măsurile de protecţie prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată prin Legea nr. 25/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 21 (1)

Anul școlar 2023 – 2024 se structurează, pe intervale (module) de cursuri și intervale de vacanță, astfel, potrivit proiectului:

Cursuri – de luni, 11 septembrie 2023 până vineri, 27 octombrie 2023.
Vacanţă – de sâmbătă, 28 octombrie 2023 până duminică, 5 noiembrie 2023.
Cursuri – de luni, 6 noiembrie 2023 până vineri, 22 decembrie 2023.
Vacanţă – de sâmbătă, 23 decembrie 2023 până duminică, 7 ianuarie 2024.
Cursuri – de luni, 8 ianuarie 2024 – până vineri, 16 februarie 2024, respectiv vineri, 23 februarie 2024 sau vineri, 1 martie 2024, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ.
Vacanță – o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 19 februarie – 10 martie 2024.
Cursuri – de luni, 26 februarie 2024, respectiv luni, 4 martie 2024 sau luni, 11 martie 2024, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz, până vineri, 26 aprilie 2024.
Vacanţă – de sâmbătă, 27 aprilie 2024 până marți, 7 mai 2024.
Cursuri – de luni, 8 mai 2024 până vineri, 21 iunie 2024.
Vacanţă – de sâmbătă, 22 iunie 2024, până duminică, 8 septembrie 2024

Structura an scolar ISJ Brăila

Modulul 1 – de luni, 11 septembrie 2023, până vineri, 27 octombrie 2023;

Vacanță de toamnă: 28 octombrie 2023 – 5 noiembrie 2023

Modulul 2 – de luni, 6 noiembrie 2023, până vineri, 22 decembrie 2023;

Vacanță de iarnă: 23 decembrie 2023 – 7 ianuarie 2024

Modulul 3 – de luni, 8 ianuarie 2024, până vineri, 16 februarie 2024;

Vacanță de schi: 19-25 februarie 2024

Modulul 4 – de luni, 26 februarie 2024, pana vineri 26 aprilie 2024

Vacanță de primăvară: 27 aprilie 2024 – 7 mai 2024

Modulul 5 – de miercuri, 8 mai 2024, până vineri, 21 iunie 2024;

Vacanța de vară: 22 iunie 2024 – 8 septembrie 2024.

(2) Programul național „Școala altfel“ se desfașoară în perioada 17-21 iunie, și Programul „Săptămana verde“ se desfașoară în perioada 22 aprilie – 26 aprilie 2024 respctiv în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare rămâne la decizia unității de învățământ. Derularea celor două programe nu se planifică în același interval de cursuri (modul de învățare).

(3) Zilele în care nu se lucrează, sunt:

zilele de repaus săptămânal;
1 şi 2 ianuarie;
24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor;
Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui;
Prima, a doua şi a treia zi de Paşti;
1 Mai;
1 iunie – Ziua Copilului;
prima şi a doua zi de Rusalii;
15 august – Adormirea Maicii Domnului;
5 octombrie – Ziva Mondială a Educaţiei;
30 Noiembrie – Sfântul Apostol Andrei cel Intâi Chemat, Ocrotitorul României;

i) 1 Decembrie;

25 şi 26 decembrie – Naşterea Domnului;
câte două zile lucrătoare, pentru fiecare dintre cele 3 sărbâtori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestor culte.

(4)în cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de 2 zile libere pentru fiecare zi lucrată, acordate In următoarele 30 de zile.

(5)in zilele de 5 lunie – Ziva invăţătorului şi 5 Octombrie – Ziua Mondială a Educaţiei se vor organiza, 1n timpul programului de lucru, manifestări specifice, dedicate acestor evenimente.

(6)În perioada desfăşurării acestor manifestări specifice nu se vor presta activităţile prevăzute in fişa postului a fiecărui salariat din invăţământ.

(7)Comisia paritară de la nivelul unităţii va stabili, cu cel puţin 30 de zile Inainte de fiecare eveniment prevăzut la alin. (4), modul de desfăşurare a manifestărilor ocazionate de acestea.

Art. 22 (1) Evidenţa prezenţei la serviciu se ţine pe baza condicii de prezenţă, în care personalul va semna zilnic, la începutul şi sfârşitul programului de lucru.

B. Concediile

Art. 23 (1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat de lege, tuturor salariaţilor; acesta nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau

Perioada de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare salariat se stabileşte de către Consiliul de Administratie, Impreună cu reprezentantul organizaţiei sindicale, afiliate la una dintre federaţiile sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă, al cărei membru este salariatul, In funcţie de interesul Invăţământului şi al celui in cauză, In primele două luni ale anului şcolar. La programarea concediilor de odihnă ale salariaţilor, se va ţine seama şi de specificul activităţii celuilalt soţ.
Durata concediului de odihnă de care beneficiază salariaţii unităţii este prevăzută in contractul colectiv de muncă şi se acordă proporţional cu activitatea prestată intr-un an calendaristic.
Cadrele didactice beneficiază de un concediu de odihnă de 62 de zile lucrătoare, in perioada vacanţelor şcolare.
Pentru personalul didactic auxiliar şi nedidactic concediul de odihnă se acordă 1n funcţie de vechimea in muncă, astfel:

– până la 5 ani vechime – 21 de zile lucrătoare;

– Intre 5 şi 15 ani vechime – 24 de zile lucrătoare; – peste 15 ani vechime – 28 de zile lucrătoare.

Personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar intre 5 şi 10 zile lucrătoare, potrivit legii.

Indemnizatia de concediu de odihnă nu poate fi mai mică decât salariul de bază, sumele compensatorii, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent – inclusiv cele care nu sunt incluse 1n salariul de bază – pentru perioada respectivă. Aceasta reprezintă media zilnică a drepturilor salariale mai sus menţionate, corespunzătoare fiecărei luni calendaristice 1n care se efectuează concediul de odihnă, multiplicată cu numărul zilelor de concediu şi se acordă salariatului cu cel puţin 5 zile Inainte de plecarea in concediul de odihnă.
Personalul didactic care Insoţeşte copiii în tabere sau la altfel de activităţi care se organizeazăin perioada vacanţelor şcolare se află 1n activitate, dar nu mai mult de 16 zile calendaristice pe an şcolar.
Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă nu sunt incluse 1n durata concediului de odihnă anual.

Art. 24 (1) in cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ in durata concediului de odihnă, 1n condiţiile prevăzute in legislaţia specifică şi conform contractului colectiv de muncă:

căsătoria salariatului – 5 zile lucrătoare;
naşterea unui copil – 5 zile lucrătoare + 10 zile lucrătoare dacă a urmat un curs de puericultură (concediu patemal);
căsătoria unui copil – 5 zile lucrătoare;
decesul soţului/soţiei, copilului, părinţilor, bunicilor, fraţilor, surorilor salariatului sau al altor persoane aflate 1n intreţinere – 5 zile lucrătoare;
schimbarea locului de muncă cu schimbarea domiciliului/reşedinţei – 5 zile lucrătoare;
decesul socrilor salariatului – 5 zile lucrătoare;
schimbarea domiciliului – 3 zile lucrătoare;
îngrijirea sănătăţii copilului — 1 zi lucrătoare (pentru familiile cu 1 copil sau 2 copii), respectiv 2 zile lucrătoare (pentru familiile cu 3 sau mai mulţi copii).
Cererile pentru acordarea de zile libere plătite vor fi insoţite de acte şi documente care să certifice dreptul de a beneficia de acestea. Pentru zilele libere plătite acordate pentru căsătoria salariatului şi căsătoria unui copil, cererile se prezintă cu cel putin 15 zile calendaristice anterior efectuării.
in situaţiile in care evenimentele familiale deosebite prevăzute la alin. (I) intervin in perioada efectuării concediului de odihnă, acesta se suspendă şi va continua după efectuarea zilelor libere plătite.
Personalul din invăţământ poate beneficia, pentru rezolvarea unor situaţii personale deosebite, dovedite cu documente justificative, de zile libere plătite, pe bază de invoire colegială (maximum 3 zile Invoire/semestru sau, cumulat, 5 zile/an). Salariatul care solicită acordarea acestor zile libere plătite are obligaţia de a-şi asigura suplinirea cu personal calificat, care nu va fi remunerat. Cererea de învoire colegială se depune la registratura unităţii, cu indicarea numelui şi prenumelui persoanei care asigură suplinirea pe perioada invoirii. Cererea se soluţionează in maximum 24 de ore.
Ziua/zilele liberă/libere prevăzută/e la alin. (1) lit. h) se acordă la cererea unuia dintre părinţi/reprezentanţi legali ai copilului, justificată ulterioar cu acte doveditoare din partea medicului de familie al copilului, din care să rezulte controlul medical efectuat; cererea se depune cu cel puţin 15 zile lucrătoare Inainte de vizita la medic şi este Insoţită de o declaraţie pe propria răspundere că In anul respectiv celălalt părinte sau reprezentant legal nu a solicitat ziva/zilele lucr’ătoare liberallibere şi nici nu o/le va solicita. in situaţia producerii unui eveniment medical neprevăzut, părintele are obligaţia de a prezenta actele medicale doveditoarein termen de 3 zile lucrătoare de la data producerii evenimentului.
Personalul care asigură suplinirea salariaţilor prevăzuţi la alin. (1) va fi remunerat corespunzător, in condiţiile legii.
Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări in interesul invăţământului pe bază de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu plătit, o singură dată, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de Invăţământ, fară a putea desfăşura in acest interval activităţi didactice retribuite 1n regim de plată cu ora la angajatorul care i-a acordat acest concediu. in funcţie de opţiunea cadrului didactic, cele 6 luni de concediu plătit se pot acorda Intr-un singur an şcolar sau 1n ani şcolari diferiţi, consecutiv sau fracţionat.
in situaţiile in care un cadru didactic nu poate presta orele de predare-invăţare-evaluare din motive de incapacitate temporară de muncă, orele respective sunt suplinite de alte cadre didactice. Directorul are obligaţia să emită decizii de incadrare 1n regim de plată cu ora pentru cadrele didactice suplinitoare şi să incheie cu acestea contracte individuale de muncă în regim de plata cu ora, salarizarea realizandu-se pentru întreaga activitate suplinită.în situaţiile în care evenimentele familiale deosebite prevăzute la alin. (1) intervin în perioada efectuării concediului de odihnă, acesta se suspendă şi va continua după efectuarea zilelor libere plătite.

Art. 25. (1) Pentru rezolvarea unor situaţii personale, salariaţii au dreptul la concedii fară plată, a căror durată insumată nu poate depăşi 30 de zile lucratoare pe an calendaristic; aceste concedii nu afectează vechimea în învăţământ.

Salariaţii care urmează, completează și finalizează studiile, precum şi cei care se prezintă la concursul pentru ocuparea unui post sau unei funcţii în învăţământ au dreptul la concedii fără plată pentru pregătirea examenelor sau a concursului, a căror durata insumată nu poate depăşi 90 de zile lucrătoare pe an calendaristic; aceste concedii nu afectează vechimea in învăţământ/în muncă.
Salariaţii beneficiază şi de alte concedii fără plată, pe durate determinate, stabilite prin acordul părţilor.
Cadrele didactice titulare au dreptul la concediu fară plată pe timp de un an şcolar, o dată la 10 ani, cu aprobarea consiliului de administraţie/inspectoratului şcolar judeţean (în cazul personalului didactic de conducere), cu rezervarea postului didactic/catedrei pe perioada respectivă.
Concediul prevăzut la alin. (4) poate fi acordat şi anterior împlinirii a 10 ani de vechime.

Personalul didactic titular cu peste 10 ani vechime in invăţământ, care nu şi-a valorificat acest drept, poate beneficia de concediul fără plată şi cumulat. In doi ani şcolari, in baza unei declaraţii pe proprie răspundere că nu i s-a acordat acest concediu de la data angajării până la momentul cererii.

Art. 26. in cazul decesului părintelui aflat in concediul pentru creşterea şi ingrijirea copilului, celălalt părinte, la cererea sa, beneficiază de concediul rămas neutilizat la data decesului, conform prevederilor legale in vigoare.

Art. 27. Salariatul este obligat să efectueze 1n natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu exceptia situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

Art. 28. (1) Concediul de odihnă poate fi intrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.

Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă 1n caz de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa salariatului la locul de muncă. În acest caz, angajatorul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihnă.
Concediul de odihnă se efectuează in fiecare an, respectiv an şcolar.
Prin excepţie, efectuarea concediului de odihnă în anul următor este permisă numai 1n cazurile prevăzute de lege.
La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediul de risc maternal şi concediul pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.
în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru Ingrijirea copilului bolnav a survenit in timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, maternitate, de risc maternal ori cea de ingrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil, zilele neefectuate să fie reprogramate.
Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, in condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat in concediu medical.
Salariaţii care lucrează in condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap, tinerii sub vârsta de 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de 6 zile lucrătoare, in condiţiile legii.
Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai 1n cazul incetării contractului individual de muncă, proporţional cu perioada efectiv lucrată.
Incapacitatea temporară de muncă suspendă efectuarea concediului de odihnă anual.

Art. 29. (1) Salariaţii au dreptul la întreruperea activităţii, curezervarea postului sau a catedrei pentru creşterea şi ingrijirea copilului 1n vârstă de. până la I an, 2 ani, respectiv 3 ani. Concediul poate fi acordat numai unuia dintre părinti sau susţinătorii legali.

Cererea va preciza in mod expres obligaţia ca salariatul / salariata să comunice în scris reluarea activităţii, anterior datei limită, cu un preaviz de cel putin 20 de zile lucrătoare.
Salariaţii care renunţă la concediul legal pentru creşterea copilului in vârstă de până la 1 an, 2 ani, respectiv 3 ani beneficiază de reducerea duratei normale de lucru cu 2 ore/zi potrivit legii, fără ca aceasta să le afecteze salariile de bază şi vechimea în învăţământ/in muncă.
Pe lângă concediul paternal prevăzut la art. 24 alin. (1) lit. b) din prezentul regulament, tatăl are dreptul la un concediu de cel puţin o lună din perioada totală a concediului pentru creşterea copilului, 1n conformitate cu dispoziţiile art. 11 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare. De acest drept beneficiază şi mama, 1n situaţia 1n care tatăl este beneficiarul concediului pentru creşterea copilului.

Art. 30. (1) Salariaţii unităţii au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formarea profesională, 1n conditiile prevăzute de lege şi contractul colectiv de muncă.

Cererea de concediu pentru formare profesională trebuie să fie inaintată angajatorului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională.
Efectuarea concediului pentru formare profesională se poate realiza şi fracţionat in cursul unui an calendaristic, pentru susţinerea examenelor de absolvire a unor forme de invăţământ sau pentru susţinerea examenelor de promovare 1n anul următor în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, cu respectarea condiţiilor stabilite la alin. (2).
Concediile fără plată pot fi acordate şi pentru rezolvarea unor probleme personale, cu respectarea dispoziţiilor legii şi Contractului colectiv de muncă, avându-se în vedere atât interesele salariatului, cât şi buna desfăşurare a activităţii unităţii.
Unitatea se obligă să asigure derularea în condiţii normale a procesului de învăţământ prin suplinirea personalului aflat în concediu fără plată sau trimis la cursuri de formare şi perfecţionare profesională/sindicală, stagii de pregătire protesională/sindicală – 1n ţară sau în străinătate, schimburi de experienţă, precum şi alte acţiuni profesionale/sindleale şi să le sprijine efectiv. Persoanele care suplinesc vor fi remunerate corespunzător pentru activitatea suplimentară efectuată.
Membrii de sindicat, inclusiv cei aleşi in organele cie conducere ale organizaţiilor sindicale care lucrează nemijlocit in unităţile şi instituţiile de invăţământ au dreptul la zile libere plătite/an şcolar, pe bază de invoire colegială, în vederea participării la acţiuni şi activităţi sindicale, avănd obligaţia de a-şi asigura suplinirea cu personal calificat, care nu va fî remunerat.
Profesorii participa la cercurile pedagogice după graficul stabilit de CCD, ISJ, iar prezenta este obligatorie. Cadrele didactice au obligaţia de a participa la cursurile de formare pentru care au optat, în perioadele stabilite de CCD. in caz de neprezentare, acestea vor da o declaraţie către conducere şi vor fi sancţionate.

Art. 31. Compartimentul Secretariat are obligaţia să ia măsuri pentru organizarea şi ţinerea evidenţei privind concediile de odihnă anuale, concediile pentru incapacitate temporară de muncă (medicale),

concediile fără plată, orele prestate peste programul normal de lucru, orele de noapte, absenţele, intârzierile de la program, Invoirile şi orice alte aspecte care privesc timpul de lucru al salariaţilor, făcand aceste menţiuni în statele personale de serviciu ale salariaţilor.

C. Salarizarea

Art. 32. (1) Pentru munca prestată in baza contractului individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani, în moneda naţională, stabilit conform prevederilor legale aplicabile.

Plata salariului se efectuează lunar, prin virament bancar pe card, la data de 14 ale lunii pentru luna anterioară, înaintea oricăror alte obligaţii ale unității.
Salariul este confidenţial, unitatea având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii.
în vederea executării obligaţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3), unitatea va înmâna lunar, în mod individual, un document din care să reiasă drepturile salariale cuvenite şi modalitatea de calcul a acestora, indiferent de modul de plată.
Persoanele care se fac vinovate de întârzierea plăţii drepturilor băneşti cu mai mult de 3 zile lucrătoare, precum şi cele care refuză să calculeze sumele stabilite prin hotărari judecătoreşti definitive răspund disciplinar potrivit legisaţici in vigoare.
Neacordarea, cu vinovăţie, de către conducătorul unităţii, a drepturilor salariale reprezintă abatere disciplinară.

Art. 33. (1) Conform contractului colectiv de muncă, personalul din invăţământ va beneficia şi de următoarele drepturi :

decontarea cheltuielilor de transport la şi de la locul de muncă, pentru personalul didactic care are domiciliul sau reşedinţa în afara localității unde se află sediul unităţii;
o indemnizaţie de instalare;
în caz de deces al unui membru de familie, se acordă un ajutor de deces conform legii anuale a bugetului asigurărilor sociale de stat;
tichete de cresă;
indemnizaţie de hrană;
vouchere de vacanţă.

(2) Unitatea este obligată să calculeze şi să transmită inspectoratului şcolar şi/sau ordonatorilor principali de credite sumele necesare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, potrivit legii.

(3) Angajatorii care, din vina lor, nu acordă salariatilor drepturile prevăzute la alin. (1) şi (2), pot fi sanctionaţi disciplinar, conform legii.

Art. 34. Personalul didactic auxiliar şi nedidactic va fi promovat la următoarea treaptă profesională/grad profesional, prin examen, conform legii.

Art. 35. Părtile contractante convin ca personalul din învăţământ să beneficieze de o DIPLOMĂ DE FIDELITATE, pentru intreaga activitate desfăşurată in invăţământ, cu menţiuni personalizate, înmânată salariatilor care se pensionează in prezenţa colectivului din unitate.

V. ABATERILE DISCIPLINARE ȘI SANCȚIUNILE APLICABILE

Art. 36. (1) Angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.

Abaterea disciplinară este o faptă In legatură cu munca — inclusiv cu conduita la locul de muncă — ce constă Intr-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie sau din culpă de către un salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, Regulamentul Intern, alte reglementări interne ale unităţii, contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă, ordinele sau dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Pentru personalul didactic de predare şi personalul didactic de conducere, abaterea disciplinară este definită conform Legii Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 37. (1) Constituie abatere disciplinară şi se sancţionează după criteriile şi procedura stabilite de legislaţia In vigoare şi Regulamentul Intern, următoarele fapte:

încetarea nejustificată a lucrului;
scoaterea de bunuri materiale aflate in patrimoniul unităţii, fără forme legale, înstrăinarea acestora sau utilizarea lor în scopuri personale;
întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor;
transmiterea către persoane fizice sau juridice a unor date sau informaţii care nu sunt de interes public şi care nu au legătură cu respectivele persoane;
desfăşurarea de activităţi in calitate de salariaţi, administratori sau prestatori de servicii la alte persoane fizice sau juridice in timpul programului de lucru;
oferirea şi/sau solicitarea/primirea de foloase necuvenite, în legătură cu calitatea de salariat al unităţii.;
traficul de influenţă;
abuzul de drept;
efectuarea, în timpul programului de lucru, a unor lucrări care nu au legătură cu obligatiile de serviciu;
nerespectarea, în exercitarea atributiilor de serviciu, a terrmenelor de solutionare a petițiilor;
interventiile pentru rezolvarea unor petitii în afara cadrului legal;

i) implicarea elevilor sau a personalului din unitate în strângerea şi/sau gestionarea fonduri lor;

nedelegarea de către Director a atributiilor sale către un alt cadru didactic, membru al Consiliului de Administratie, in situatia imposibilitătii exercitării acestora. in situatii exceptionale (accident, boală şi altele asemenea) in care directorul nu poate delega atributiile, un alt cadru didactic, membru al CA, desemnat anterior pentru astfel de situatii de către acesta, preia atributiile directorului;
Incălcarea demnitătii personale altor angajati prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin actiuni de discriminare, astfel cum sunt denumite la art. 4 lit. a)-e) i la art. FI din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament intre femei şi bărbaţi, republicată;

Art. 38. (1) Sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate salariatilor în raport cu gravitatea faptelor săvârşite sunt:

A. Pentru personalul didactic, didactic auxiliar si personalul didactic de conducere:

observatie scrisă;
avertisment;
diminuarea salariului de bază cu până la 15% pe o perioadă de 1 — 6 luni;
suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice sau pentru obținerea gradelor didactice ori a unei funcții de conducere, îndrumare şi control;
destituirea din funcția de conducere;
desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

B. Pentru personalul nedidactic:

avertismentul scris;
retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
reducerea salariului de bază pe o durată de 1 — 3 luni cu 5 — 10%;
reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1— 3 luni cu 5 — 10%;
desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Procedura aplicării sancţiunilor disciplinare este cea prevazută de legislaţia în vigoare, respectiv Codul muncii şi Legea Învățământului Preuniversitar nr.198/2023.
Cercetarea presupuselor abateri disciplinare săvârşite de personalul didactic auxiliar şi nedidactic se efectuează de o comisie desemnată de Consiliul de Administratie, constituită din 3-5 persoane cu funcţia cel puţin egală cu a celui cercetat, dintre care una este reprezentantul organizaţiei sindicale / reprezentantul salariaţilor.
Cercetarea abaterilor disciplinare săvârşite de personalul didactic şi personalul didactic de conducere se efectuează in conformitate cu procedura operaţională internă.

VI. PROTECȚIA. SĂNĂTATEA SECURITATEA ÎN MUNCĂ

Art. 39. (1) Unitatea se obligă să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieţii şi sănătăţii salariaţilorin toate aspectele legate de muncă.

În cadrul responsabilităţilor care le revin potrivit Legii nr. 3î9/2006 a securităţii şi sănătăţii in muncă, cu modificările şi completările ulterioare, unitatea are obligaţia să ia măsurile necesare pentru: asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor, prevenirea riscurilor profesionale, informarea şi instruirea salariaţilor şi asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii in muncă.
Unitatea va asigura, pe cheltuiala ei, cadrul organizatoric pentru instruirea, testarea şi perfecţionarea prolesională a salariaţilor cu priv ire la notrnele de sănătate şi securitate in muncă.
La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de muncă sau a felului muncii, acesta va fi instruit şi testat efectiv cu privire la riscurile pe care le presupune noul său loc de muncă şi la normele privind sănătatea şi securitatea în muncă, pz care este obligat să le cunoască şi să le respecteln procesul muncii.
in cazul în care, in procesul muncii, intervin schimbări care impun aplicarea unor noi norme de sănătate şi securitate în muncă, salariaţil vor fi instruiţi în conformitate cu noile norme.

Art. 40. (1) Locurile de muncă se clasifică în locuri de muncă cu condiţii normale, deosebite şi speciale, conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Măsurile privind securitatea şi sănătatea in muncă nu crează obligaţii financiare pentru angajaţi.

Art. 4î. (1) Unitatea va asigura, pe cheltuiala ei, echipamente de protecţie, instruirea şi testarea salariaţilor cu privire la normele de sănătate şi securitate a muncii. În acest scop, conducerea unităţii va prevedea in proiectele de buget sumele necesare pentru achiziţionarea echipamentelor de protecţie şi vor solicita ordonatorilor principali de credite alocarea la timp a fondurilor necesare.

în toate cazurile în care, în afara echipamentului prevăzut de lege, angajatorul cere o anumită vestimentaţie specială ca echipament de lucru, contravaloarea acesteia se suportă de către angajator.
încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la sănătatea şi securitatea în muncă atrage răspunderea disciplinară, administrativă, patrimonială, civilă sau penală, după caz, potrivit legii. Nerespectarea obligaţiilor ce revin angajatorilor privind protecţia muncii constituie contravenţie sau infracţiune, după caz, in condiţiile legii.

Art. 42. (1) La nivelul unităţii se constituie Comisia de Securitate şi Sănătate în Muncă, cu scopul de a asigura implicarea salariaţilor în elaborarea şi aplicarea deciziilor in domeniul sănătăţii şi securităţii in muncă. Modalitatea de constituire a acesteia şi timpul de muncă afectat activităţii comisiei de securitate şi sănătate în muncă – considerat timp efectiv lucrat – vor fi prevăzute în contractele colective de muncă incheiate la nivelul unităţii.

Prin contractele colective de muncă încheiate la nivelul unităţii se vor prevedea măsuri concrete în aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 319/2006. Timpul aferent acestor activităţi, inclusiv orele de instructaj, este salarizat corespunzător.
Instruirea angajaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii se realizează de angajator, periodic, prin modalităţi specifice, stabilite de comun acord de către acesta cu comisia de securitate şi sănătate în muncă şi reprezentanţii organizaţiilor sindicale sau ai salariaţilor, acolo unde nu există sindicate.
Instruirea este obligatorie pentru noii angajati, pentru cei care Işi schimbă locul sau felul muncii, pentru cei care îşi reiau activitatea după o Intrerupere mai mare de 6 luni, precum şi in situaţia în care intervin modificări ale legislaţiei în domeniu.
Organizarea activităţii de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă este cuprinsă In regulamentul intern şi se aduce la cunoştinţa salariaţilor prin comunicare şi instruire directă de către angajator, precum și prin afişare la sediul unității.
Unitatea are obligaţia să asigure toţi salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli profesionale.

Art. 43. (1) În vederea menţinerii şi a îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a activităţii la locurile de muncă, părţile semnatare ale contractelor de muncă, convin asupra următoarelor standarde minime:

– amenajarea ergonomică a locului de muncă;

– asigurarea condiţiilor de mediu-iluminat, microclimat în limitele indicilor de confort termic prevăzuţi de lege, aerisire, umiditate, zgomot, igienizare periodică, reparaţii – in spaţiile în care se desfăşoară procesul educativ extraşcolar, birouri etc.;

– dotarea treptată a spaţiilor de invăţământ cu mijloace modeme de predare: calculator, videoproiector, aparatura audio-video, table şi mijloace de scris nepoluante/ecologice etc.;

– asigurarea materialelor necesare personalului didactic, în vederea desfăşurării în bune condiţii a procesului educativ extraşcolar;

– amenajarea anexelor sociale ale locurilor de muncă: săli de studiu, cancelarie, grupuri sanitare, săli de repaus etc.;

– diminuarea treptată, până la eliminare, a emisiilor poluante.

(2) Măsurile concrete in sensul prevederilor de mai sus se vor stabili de către unitate, organizaţiile sindicale afiliate la federaţiile semnatare ale contractului colectiv de muncă, impreună cu autorităţile administraţiei publice locale.

A. Informarea salariaţilor privind protecția, igiena şi securitatea în muncă

Art. 44. (1) Unitatea asigură condiţii pentru instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii in muncă, urmărind insuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă, activitate realizată de către o firmă specializată, prin instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii In muncă care cuprinde trei faze:

instruirea introductiv-generală;
instruirea la locul de muncă;
instruirea periodică.

(2) Instruirea introductiv-generală se efectuează de către persoana desemnată cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii şi sănătăţii in muncă a următorilor:

noilor încadraţi în muncă (inclusiv studenţii, elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă);
salariaţilor detaşaţi de la o unitate la alta;
salariaţilor delegaţi de la o unitate la alta;
salariaţilor puşi la dispozitie de către un agent de muncă temporar.

(3) Instruirea la locul de muncă — se face de către conducătorul locului de muncă, după instruirea introductiv-generală şi are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie specifice locului de muncă unde a fost repartizat salariatul respectiv.

(4) Instruirea periodică — se face intregului personal, de către conducătorul locului de muncă şi are drept scop reimprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor In domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Aceasta se efectuează periodic, la intervale stabilite prin hotărâre a Consiliului de Administraţie şi suplimentar instruirii periodice programate, în următoarele

când un salariat a lipsit mai mult de 6 luni de la locul său de muncă;
când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate in muncă privind activităţi specifice locului de muncă sau ale instrucţiunilor proprii de securitate a muncii;
la reluarea activitatii după accident de muncă;
la executarea unor lucrări speciale.

B. Obligaţiile unităţii

Art. 45. (1) in cadrul responsabilităţilor sale, unitatea, în calitatea sa de angajator, are obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru:

asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii salariaţilor;
prevenirea riscurilor profesionale;
asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă.

(2) Ţinând seama de natura activităţilor unitatea are următoarele obligaţii:

să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea salariaţilor, evaluare in urma căreia, dacă este necesar, să asigure imbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei salariaţilor;
să ia în considerare capacităţile salariatului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea in muncă atunci când îi incredinţează sarcini;
să asigure condiţiile optime pentru acordarea primului ajutor in caz de accidente de muncă. pentru crearea condiţiilor de preintâmpinare a incendiilor, precum şi de evacuare a salariaţilor în situaţii speciale şi in caz de pericol iminent;
să intocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natura, bazat pe evaluarea riscurilor;
să angajeze numai persoane care, in urma examenului medical şi, după caz, testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute;
să prevadă in contractul individual de muncă al salariaţilor materialele igienico-sanitare care se acordă;
să asigure echipamente de muncă, pentru securitatea şi sănătatea salariaţilor.

C. Obligaţiile salariaţilor

Art. 46. Salariaţii au următoarele obligații:

a) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănăt’ăţii in muncă şi măsurile de apl icare a acestora;

h să utilizeze corect aparatura, uneltele. mijloacele de transport;

să comunice imediat conducerii sau responsabilului cu activitatea de prevenire şi protecţie orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea salariaţilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
să aducă la cunostinţa conducătorului locului de muncă accidentele de muncă suferite de propria persoană şi de alte persoane participante la procesul de muncă;
să coopereze cu conducerea sau cu lucrătorul desemnat cu activitatea de prevenire şi protecţie, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari pentru protecţia sănătăţii şi securităţii salariatilor;
să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să îl informeze de îndată pe conducătorul locului de muncă.

Organizarea activităţii de securitate şi sănătate in muncă in cadrul unităţii

Art. 48. Unitatea organizează şi desfăşoară activitatea de securitate şi sănătate a muncii cu o firmă specializată şi prin personalul unităţii desemnat prin decizie internă.

Serviciul medical de medicina muncii

Art. 49. (1) Unitatea va organiza, la încadrarea în muncă şi ori de câte ori este nevoie, examinarea medicală a salariaţilor, in scopul de a constata dacă aceştia sunt apţi pentru prestarea activităţii. Examinarea medicală este gratuită pentru salariaţi, unitatea asigurând prin buget fondurile necesare pentru efectuarea examenului medical.

Examinarea medicală are ca scop şi prevenirea imbolnăvirilor profesionale, concluziile examinării conducând la adoptarea măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
Unitatea este obligată să asigure fondurile şi condiţiile efectuării tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sănătăţii salariaţilor, aceştia nefiind implicaţi în niciun fel în costurile aferente acestor servicii.
Personalul din invăţământ beneficiază in mod gratuit de asistenţa medicală în cabinetele medicale şi psihologice şcolare, precum şi în policlinici şi unităţi spitaliceşti stabilite prin protocol incheiat, cu consultarea federaţiilor sindicale seirmatare, între Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii. Analizele medicale se vor realiza gratuit, In baza trimiterii medicului de familie, în policlinicile şi unităţile spitaliceşti menţionate In Protocol. Personalul din Invăţământ beneficiază de completarea gratuită a dosarelor de sănătate de către medicul de medicina muncii, sumele necesare fiind asigurate, în conditiile legii, de către angajator.
Personalul din învăţământ beneficiază gratuit de vaccinare împotriva bolilor infecto-contagioase, in caz de epidemii. Contravaloarea vaccinurilor va fi suportată, in condiţiile legii, din bugetul angajatorului.

Art. 50. În vederea asigurării sumelor necesare efectuării examinărilor medicale periodice, inclusiv a examinării medicale a salariaţilor care desfăşoară cel puțin 3 ore de muncă de noapte, in proiectul de buget al flecărei unităţi, la finantarea complementară se vor prevedea sumele pentru aceste examinări, în conformitate şi cu dispoziţiile din Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 51. Unitatea are obligaţia să asigure accesul salariaţilor la serviciul medical de medicină a muncii, prin încheierea de contracte cu cabinete specializate de medicina muncii, în condiţiile legii, în termen de 60 de zile de la aprobarea bugetului acesteia.

Art. 52. (1) Prestarea servicilor medicale medicina muncii se realizează la nivelul unităţii prin

intermediul unui cabinet specializat pe baza de contract, prin care se asigură următoarele:

angajarea personalului se face numai după efectuarea unui examen medical prealabil, cu confirmarea scrisă a medicului de medicina muncii că locul de muncă sau meseria propusă nu este contraindicată din punctul de vedere al sănătăţii viitorului salariat; unitatea are obligaţia de a completa fişa de solicitare a examenului medical la angajare şi fişa de expunere la riscuri profesionale, datele privind profesia şi locul de muncă ‘in care urmează să lucreze candidatul, un extras (copie) a cametului său de muncă şi, după caz, o copie a dosarului s’ău medical de la locul anterior de muncă al acestuia; medicul de medicina muncii completează fişa de aptitudine, cu concluzia examenului medical la angajare (apt, apt condiţionat, inapt temporar sau inapt pentru locul de muncă respectiv);
programarea, cu acordul personalului medical, a controlului medical periodic al salariaţilor o dată pe an şi urmărirea efectuării integrale a acestuia;
respectarea recomandărilor medicale rezultate în urma examenelor medicale la angajare, a controalelor medicale de adaptare şi periodice şi a examenului medical la reluarea activităţii.

(2) Medicul de medicina muncii este obligat să prezinte CSSM al unităţii rapoarte scrise cu privire la starea de sănătate a salariatilor în relaţie cu condiţiile de muncă şi riscurile profesionale, la acţiunile intreprinse şi eficienţa acestora.

Metode si mijloace de instruire

Art. 53. Unitatea are obligaţia, conform legii, să asigure organizarea unei activităţi permanente de informare in domeniul protecţiei muncii. utilizând şi formele şi mijloacele cu conţinut specific: afişe, pliante, cataloage, broşuri, cărţi, precizări etc.

Materiale igienico-sanitare

Art. 54. (î) Materialele igienico-sanitare se acordă obligatoriu şi gratuit salariaţilor, in scopul asigurării igienei şi protecţiei personale, în completarea măsurilor generale luate pentru prevenirea unor imbolnăviri profesionale. Trusele sanitare de prim ajutor medical constituie materiale igienico-sanitare.

(2) La stabilirea cantităţilor şi periodicitates acordării acestora se ţine cont de recomandările medicului de medicina muncii.

Instrucţiuni proprii de traseu la/de la loc de muncă/domiciliu

Art. 55. in timpul deplasării pe traseul normal de acasă la serviciu şi de la serviciu acasă, in perioada de timp normală de deplasare, salariaţii sunt obligaţi să respecte următoarele reguli:

să circule numai pe trotuare, iar in lipsa acestora, pe potecile laterale ale drumurilor publice;
să circule numai pe partea stângă a drumurilor publice, dacă acestea nu au trotuare sau poteci;
să traverseze drumurile publice prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje pentru trecerea pietonilor, iar acolo unde asemenea indicatoare sau marcaje lipsesc, pe la colţul străzilor, după ce s-au asigurat că nu există vreun pericol; traversarea drumurilor publice se face perpendicular pe axa acestora;
să nu urce, să nu coboare şi să nu deschidă uşile autovehiculului de transport în comun în timpul mersului;
să nu călătorească pe scările sau părţile laterale ale caroseriei tramvaielor, troleibuzelor, autobuzelor sau altor mijloace de transport ori stând în picioare in caroseria autocamioanelor sau remorcilor;
să nu distragă, prin discuţii. atenţia conducătorilor autovehiculelor de transport în comun;
să respecte toate indicaţiile de utilizare ale ascensoarelor clădirilor în care locuiesc pe timpul deplasării la / de la locul de muncă;
la deplasarea la/de la loc de muncă la domiciliu cu autovehiculul proprietate personală să respecte legislaţia specifică circulaţiei pe drumurile publice, astfel încât să protejeze propria persoană şi pe ceilalţi participanţi la traficul auto.

VII. UNITATE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU TOLERANȚĂ 0 LA VIOLENȚĂ

Dispoziţii generale

Art. 56.

În accepţiunea generală, violenţa în şcoală cuprinde orice formă de manifestare a unor comportamente precum: violenţa verbală (poreclire, tachinare, ameninţare, hărţuire), violenţa fizică (loviri, imbrânciri, ciupituri, piedici, luarea şi/sau distrugerea de obiecte personale), violenţa relaţională sau socială (acţiunea sau acţiunile prin care se răspândesc zvonuri nereale, minciuni cu privire la o persoană, cu scopul de a o exclude dintr-un grup, din colectivul clasei etc.) violenţa psihică (atitudini de respingere, izolare, marginalizare), violenţa cibernetică care se caracterizează prin faptul că este manifestată prin interrnediul tehnologiei, pe platformele de social media

facebook, instagram. twitter etc.) sau pe orice platformă oniine prin care copiii interacţionează, dar si prin e-mail sau mesaje text de pe telefonul mobil sau alt device.

Violenţa psihologică – bullyng este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, intr-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate impotriva unei persoane sau a unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară in unităţile de invăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale. Sunt excluse termenului de violenţă psihologică – bullying relaţiile violente dintre adulţi şi copii şi relaţiile violente intre adulţi în cadrul unităţii de învăţământ ( Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023).

Grupul de acţiune pentru sigurantă școlară

Art. 57.

(1) Pentru optimizarea prevenirii violenţei psihologice — bullying, la nivelul Palatului Copiilor
Brăila, la nevoie se va crea un grup de acţiune antibullying cu rol de prevenire, identificare şi soluţionare a faptelor de bullying, comise între elevi, prin acţiuni fizice sau verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.

(2) Grupul de acţiune antibullying este înfiinţat prin raportare la specificul şi particularităţile

Fiecărui cerc, având în componenţa sa un număr de maximum 10 membri.

(3) Din grupul de acţiune antibullying fac parte directorul unităţii, profesorul consilier şcolar

delegat C.J.R.A.E., 3 cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice — bullying, 2 sau ai multi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor şi reprezentanţi ai autorităţii locale.

(4) Propunerile/candidaturile pentru calitatea de membru al Grupului de acţiune antibullying
sunt supuse dezbaterii şi aprobării in structurile reprezentative ale unităţii, după cum urmează:

Consiliul profesoral face propunerile de membri din rândul cadrelor didactice;
Consiliul reprezentantiv al părinţilor numeşte, prin vot, pe baza propunerilor primite din partea comitetelor de părinţi, 2 părinţi şi, respectiv, 2 supleanţi;
Consiliul elevilor numeşte, prin vot, 2 sau mai mulţi elevi, cu vârsta de cel putţin î2 ani.

(5) După primirea propunerilor de membri ai grupului de acţiune antibullying, Consiliul de

administraţie al unităţii stabileşte componenţa acestuia şi face cunoscută decizia sa de infiinţare a noii structuri cadrelor didactice şi structurilor reprezentative ale elevilor şi părinţilor.

(6) Consiliul de administraţie poate invita să facă parte din grupul antibullying reprezentanţi ai

instituţiilor din domeniul educaţiei şi protecţiei drepturilor copilului şi ai organizaţiilor neguvernamentale cu activităţi şi expertiză in domeniul protecţiei drepturilor copilului.

Art. 58.

Grupul de acţiune antibullying se Intruneşte lunar sau ori de câte ori consideră necesar,
conţinutul şi rezultatul intâlnirilor flind conseinnate intr-un raport şi aduse la cunoştinţa conducerii

33 /63

Art. 59.

(î) Grupul de acţiune antibullying are următoarele atribuţti:

aplică legislaţia in vigoare cu privire la prevenirea, identificarea şi raportarea situaţiilor de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi propune conducerii unităţii sesizarea autorităţilor competente în cazul comiterii unor acte de violenţă psihologică – bullying sau a altor acte de violenţă gravă comise în eadrul unităţii;
întocmeşte şi implementează planul antibullying al unităţii;
întocmeşte codul antibullying al unităţii, care, pe lângă aspectele normative şi descrierea valorilor de respect, toleranţă, euraj şi wijă. asumate şi revendicate de şcoală, va include şi măsurile educative ori disciplinare ce pot fi aplicate in situaţiile de bullying şi responsabilităţile elevilor, ale cadrelor didactice şi ale părinţilor;
primeşte sesizări, în scris ori verbale, din partea cadrelor didactice, a elevilor, părinţilor sau a personalului auxiliar cu privire la situaţiile de bullying identificate şi procedează imediat la investigarea lor, astfel Incât procesul de evaluare şi stabilire a gravităţii faptelor să nu dureze mai mult de 48 de ore;
colaborează cu profesorii coordonatori de cercuri pentru soluţionarea problemelor raportate şi adoptarea măsurilor adecvate protecţiei victimei şi corectării comportamentelor de bullying ale autorului;
asigură protecţia elevilor care au raportat situaţiile de bullying Impotriva oricărei forme de discriminare ori răzbunare din partea elevilor ori a cadrelor didactice;
aplică în activitatea sa formularele, chestionarele, recomandările, regulile de investigaţie, intervenţie şi monitorizare a cazurilor de bullying/cyberbullying din ghidurile specifice Intocmite de Ministerul Educaţiei;
realizează materiale de informare şi ie distribuie, direet ori online, atât elevilor şi cadrelor didactice, cât şi părinţilor şi membrilor personalului nedidactic;
ia legătura cu familiile vietimelor şi ale autorilor. in vederea gestionării situaţiilor de actelor de bullying/cyberbullying;
derulează programe de inforrnare cu elevii, părinţit şi cadrele didactice, prin colaborare cu comisiile pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, cu alte structuri interne ale unităţii ori cu specialişti ai organizaţiilor neguvernamentale, pentru cunoaşterea caracteristicilor fenomenului de bullying şi a riscurilor la care sunt supuşi elevii, pentru Incurajarea implicării lor în promovarea şi respectarea codului antibullying al uriită.ţii, ptecum şi pentru prezentarea rolului grupului de acţiune antibullying;
organizează şi coordonează, cu sprijinul cadrelor didactice şi al reprezentanţilor elevilor şi părinţilor, sistemul de raportare al unităţii cu privire la actele de bullying Intre elevi, cu respectarea principiilor anonimităţii şi al confidenţialităţii;

î) anual. evaluează, cu participarea elevilor, dimensiunea fenomenului de bullying in unitate şi eficienţa intervenţiilor grupului de acţiune antibullying;

participă la evaluarea şi imbunătăţhee climatului şcolar, la promovarea valorilor unităţii şi la organizarea de acţiuni în vederea creşte;ii gradului de coeziune intre elevi şi a comunicării pozitive Intre aceştia şi cadrele didactice;
colaborează cu responsabilul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, In vederea organizării de activităţi extraşcolare, dezbateri ori evenimente speciale de conştientizare a problematicii bullyingului/cyberbullyingului, In cadrul unităţii ori in comunitate, atât pentru elevi, cât şi pentru Intreg personalul dida.ctic ori nedidactic al unităţii;
organizează în unitate sesiuni de informare, dezbatere cu privire la responsabilităţile parentale in reducerea situaţiilor de bullying;
pregăteşte şi coordonează elevii numiţi ca „ambasadori antibullying”;
participă la întâlniri cu alte grupuri de acţiune antibullying, la evenimente şi campanii organizate în acest domeniu şi utifizează resursele online avizate de Ministerul Educaţiei (cum ar fi portalul www.scolifarabullying.ro şi www.oradenet.ro);
Indeplineşte orice altă activitate antibullying cerută de conducere ori de consiliul de administraţie al unităţii şcolare.

Art. 60.

(1) În cazul confirmării actelor de bullying şi în funcţie de severitatea lor, măsurile pe care

grupul de acţiune antibullying le poate propune conducerii unităţii sunt:

conştientizarea aspectelor negative al e comportamentului raportat şi adoptarea unei atitudini corecte faţă de victimă;
medierea conflictului şi Impăcarea;
evaluarea psihologică pentru elevii implicaţi in actele de bullying,/cyberbullying;
consilierea psihologică de specialitate, dacă este cazul;
implicarea victimelor, agresorilor şi martorilor ln activităţi educative specifice, cu participarea acestora în roluri menite să stimuleze comunicarea pozitivă, atitudinile şi comportamentele prosociale şi empatice intre aceştia şi In relaţia lor cu ceilalţi colegi;
aplicarea unor practici restaurative şi soluţii de remediere In cazul pierderii ori distrugerii de obiecte sau de Impăcare;
implicarea necondiţionată a părinţilor în soluţionarea situaţiei de bullying şi prevenirea repetării comportamentelor agresive (întâlniri între părinţi moderate de directorul unităţii, unul dintre membrii grupului de acţiune antibullying ori de consilierul şcolar, monitorizarea comportamentelor copiilor lor, transmiterea de feedback etc.);
aplicarea măsurilor prevăzute de statutul elevilor şi de regulamentul intem;
sesizarea organelor de poliţie, a serviciilor de asistenţă socială.

Art. 61.

(1) Cadrele didactice desemnate să devină persoane de referinţă antibullying vor beneficia de formare în domeniu, cu sprijinul caselor corpului didactic, al centrelor de resurse şi asistenţă psihopedagogică şi al organizaţiilor neguvernamentale active, acreditate să desfăşoare cursuri de prevenire şi combatere a violenţei In mediul şcolar, acreditate de către Ministerul Educaţiei.

(2) in activitatea lor, cadrele didactice membre în grupul de actiune antibullying organizează

scurte activităti de informare, in vederea iyi^.ezentării grurd de actiune antibullying şi a incurajării comportamentelor pozitive ale elevilor.

Profesorul consilier şcolar partener din cadrul C.J.R.A.E.

Art. 62.

(1) în calitatea sa de membru al grupului de actiune antibullying, profesorul consilier şcolar,
prin cabinetele şcolare/interşcolare de asistentă psihopedagogică, asigură:

Evaluarea initială cu privire la situatia de bullying şi medierea conflictelor de tip bullying/cyberbullying, iar, dacă se impune, evaluarea psihologică a elevilor implicati în situatiile de bullying (victime şi autori) şi consilierea lor individuală, de grup şi familială.
Formularea de recomandări, dacă este cazul, pentru părinti de a solicita sprijinul organelor de politie, al serviciilor de asistentă socială, al serviciilor psihomedicale sau psihiatrice.
Comunicarea cu profesorii coordonatori de cercuri şi părintii victimelor actelor de bullying/cyberbullying, în vederea monitorizării comportamentului lor şi a interactiunii cu autorii agresiunilor ori cu alti elevi.
Interventii psihopedagogice adecvate pentru autorii faptelor de bullying In adoptarea comportamentelor pozitive faţă de colegii lor şi fată de cadreie didactice.
Verificarea caracterului adecvat şi a relevantei materialelor şi actiunilor de informare destinate

elevilor.

Coordonarea evaluării climatului şcolar şi a măsurilor^.de îmbunătățire a acestuia.

Prevenirea şi combuterea bullyingului şi a cyberbullyingului

Art. 63.

(1) în cadrul Palatului Copiilor Brăila, activitătile de prevenire a violentei psihologice –

bullying se realizează prin:

implementarea unui plan educaţional/şcolar de prevenire şi combatere a violentei, a unor programe/proiecteicampanii cu scopul de creştere a coeziunii grupului de copii şi a comunitătii copii-adulti, conştientizarea consecintelor violenţei psihologice – bullying, eliminarea cauzelor/riscurilor/vulnerabilităţilor care ar putea determina producerea de astfel de comportamente;
desfăşurarea unor activităti de informare şi conştientizare, in colaborare cu alte institutii sau specialişti cu competente in domeniu;

(iii)promovarea unui climat educational care incurajează atitudinile pozitive, nonviolente şi suportive intre rnembrii comunitătii de elevi şi adulti. Invăţarea şi exersarea empatiei, a interacţiunilor intre aceştia, de tip căştig reciproc, implicarea participării elevilor de toate vărstele la toate deciziile care îiprivesc şi^.promovarea actiunilor de la egal la egal între

elevi;

(iv) promovarea relaţiilor democratice între copii şi adulţi, prin toleranță, respect, incluziune şi solidaritate;

(v) implementarea de măsuri administrativ-organizatorice, care să contribuie la crearea unui mediu securizant din punct de vedere fizic şi emoţional pentru copii, în unitatea de ‘invăţământ, precum montarea de camere de luat vederi, profesori de serviciu, asigurarea pazei spaţiilor educaţionale, dispunerea rnobilierului in sală în scopul facilitării colaborării intre copii, promovarea lucrului în echipă, constituirea formaţiunilor de studiu, conform prevederilor legale;

(vi)formarea cadrelor didactice in sensul dezvoltării personale şi al utilizării metodelor de disciplină pozitivă.

Art. 64.

(I) La începutul fiecărui an şcolar, unitatea are responsabilitatea de a-şi întocmi propriile strategii şi planuri dc asigurare şi menţinere a unui climat adecvat educaţiei de calitate, condiţie esenţială pentru prevenirea şi combaterea hullyingului.

(2) Implementarea planului antibullying, la nivelul Palatului Copiilor Brăila, cuprinde:

Activităţi de informare şi conştientizare asupra fenomenului de bullying pentru personalul unităţii, copii şi părinţi;
Măsuri de comunicare şi informare internă, la nivelul unităţii, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare şi intervenţie a situaţiilor de bullying;

(iii)Proceduri de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică — bullying;

(iv)Responsabilizarea cadrelor didactice in scopul intervenţiei imediate în cazurile de bullying semnalate sau identificate;

(v) Organizarea unor activităti, precum spectaccole, concursuri, teatru ş.a.. în scopul incurajării respectării valorilor şi misiunii declarate a unităţii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situaţillor de bullying;

(vi)Atragerea părinţilor in participarea la dezbateri şi sesiuni de informare cu privire la bullying;

Activităţi de măsurare a impactului acţiunilor cuprinse în planul antibullying şi a eficienţei grupului de acţiune;
Orice alt tip de activitate care are scopul de a preveni bullyingul.

Art. 65.

(î) Pentru prevenirea consecinţelor pe termen lung a bullyingului/cyberbullyingului, Palatul Copiilor Brăila asigură posibilitatea consultării prompte a unei persoane specializate in psihologia clinică a copilului sau a psihiatriei pediatrice, în cazul îrî care există suspiciunea că un copil este victimă.

Art. 66.

(î) Semnele evocatoare de violenţă asupra unui copil şi simptomele care pot fi observate şi care

pot ridica un semnal de alarmă, pot fi:

dificultăţi de concentrare;
scăderea randamentului şcolar, absenteism/abandon şcolar;
neglijenţă in indeplinirea sarcinilor şi incapacitate de a respecta un program impus;
tulburări de comportament, de tipul: apatie, iritabilitate, impulsivitate, agresivitate, minciună, fuga de acasă, furtul, consumul de alcool, de droguri, fără a se limita la acestea;
tulburări de somn, de tipul: insomnii, somnolenţă, somn agitat, coşmaruri; t) tulburări de alimentaţie, de tipul: anorexie, bulimie;
autostigmatizare, autoculpabilizare;
ticuri, de tipul: clipit, rosul unghiilor;
enurezis. encoprezis;
dificultăţi in relaţionare şi comunicare;
stări depresive, uneori cu tentative de suicid;
persistenţa unor senzaţii olfactive sau cutanate obsedante;
modificarea rapidă a dispoziţiei afective;
comportament sexual inadecvat vârstei;
prezenţa unei sarcini nedorite;
vânătăi, leziuni, arsuri, hemoragii, fracturi şi altele;
teama incontrolabilă de persoane de sex masculin, în cazul fetelor.

Art. 67.

(î) Cadrele didactice din unităţii au în vedere:

identificarea timpurie a elevilor vulnerabili la acţiuni de tip bullying;
identificarea timpurie a elevilor cu risc de dezvoltare a comportamentelor agresive, a elevilor cu potenţial violent şi a cauzelor care pot determina manifestări de tip bullying;
valorificarea intereselor, aptitudinilor şi a capacităţii elevilor, prin diferite activităţi şcolare şi extraşcolare, pentru a preveni manifestări problematice de tip bullying;
implicarea consiliului elevilor în proiectarea şi derularea de activităţi de prevenire şi reducere a manifestărilor de tip bullying;
colaborarea cu părinţii şi informarea acestora cu privire la serviciile pe care le poate oferi unitatea in scopul prevenirii acţiunilor de tip bullying şi ameliorării relaţiilor părinţi-copii şi copii-copii, prin consiliere psihologică, psihoterapie, mediere, cu implicarea în astfel de activităţi a personalului specializat, din unitate sau de colaboratori psihologi;
colaborarea unităţii cu părinţii elevilor cu potenţial comportament agresiv, implicaţi în acţiuni de tip bullying, pentru a găsi şi aplica soluţii pentru prevenirea bullyingului;
identificarea unor părinţi-resursă care să se implice în activităţile de prevenire;
iniţierea unor programe destinate părinţilor, centrate pe conştientizarea, informarea şi formarea cu privire la dificultăţile de adaptare a copiilor la mediul şcolar şi la diferite aspecte ale acţiunilor de tip bullying, forme, cauze, modalităţi de prevenire, parteneri;
semnalarea către autorităţile competente a cazurilor de familii cu un comportament abuziv faţă de copii;
colaborarea unităţii cu autorităţi şi instituţii cu responsabilităţi in prevenirea şi combaterea violenţei asupra copilului, inclusiv a violenţe; psihologice – bullying, precum Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilitţi, Copii şi Adopţii, direcţiile generale de asistenţă socială şi protectia copilului de la nivelul judeţului, poliţie şi organizaţii neguvernamentale;
includerea, pe agenda întâlnirilor organizate la nivelul unităţii, în cadrul consiliului de administraţie, consiliului profesoral, consiliului elevilor, comitetului de părinţi, a unor teme legate de acţiunile de tip bullying şi cyberbullying, care să aibă ca scop conştientizarea dimensiunii fenomenului şi analiza formelor, a actorilor şi a cauzelor situaţiilor de la nivelul unităţii;

I) iniţierea de programe care să răspundă unor situaţii specifice unităţii, identificarea riscurilor, în contextul concret al unităţii, care pot genera situaţii de violenţă psihologică – bullying, cu implicarea activă a elevilor ca actori şi ea parteneri-cheie;

constituirea, la nivelul unităţii, a unor structuri cu rol de mediere, care să contribuie la identificarea surselor de conflict. Aceste structuri/grupuri de iniţiativă ar trebui să fie formate dintr-un nucleu de elevi, cadre didactice şi părinţi;
dezbaterea situaţiilor de tip bullying şi cyberbullying petrecute în unitate şi încurajarea exprimării opiniei elevilor privind aceste situaţii şi posibile căi de soluţionare, precum şi încurajarea elevilor de a participa activ la toate deciziile care îi privesc;
valorificarea temelor relevante pentru problernatica bullyingului şi a cyberbullyingului, care se regăsesc în curriculumul diferitelor discipline şcolare, cuprinzând drepturile şi îndatoririle individului, libertate şi normă/regulă de comportament, empatia, decizia şi consecinţele deciziei, abilităţile sociale, fără a se limita la acestea, prin utilizarea unor strategii activ-participative, studiu de caz, joc de rol, analiză critică a mesajelor audiovizuale de tip bullying şi cyberbullying, problematizare şi altele, care să conducă la conştientizarea şi dezvoltarea unei atitudini critice a elevilor faţă de problematica bullyingului;
derularea unor programe şi activităţi extraşcolare pe tema combaterii bullyingului: jocuri, concursuri, expoziţii tematice, întalniri cu specialişti care să prezinte în mod interactiv teme legate de bullying şi cyberbullying, la care să participe elevi, cadre didactice şi părinţi;
iniţierea unor programe de sensibilizare a comunităţii privind fenomenul de bullying şcolar, cu aportul tuturor actorilor sociali;
implicarea cadrelor didactice in campanii şi programe în domeniu, aflate în derulare la nivel naţional.

Art. 68.

(î) La nivelul unităţii se organizează programe de informare a elevilor şi a cadrelor didactice,

prin seminare, conferinţe, sesiuni de informare, online şi offline, privind modalităţile adecvate de gestionare a unor situaţii concrete de bullying şl cybetbullying, centrate pe dezvoltarea abilitătilor de inteligenţă emoţională: increderea in sine, controlul emoţiilor, comunicarea pozitivă, principii de relaţionare cu cei din jur, aplanarea conflictelor, empatia, luarea de poziţie, incurajarea şi protejarea victimei, descurajarea agresorului.

(2) Persoanele care interacţionează cu elevii din cadrul unităţii au obligaţia de a asigura o comunicare empatică, non-violentă şi de a adopta un comportament/limbaj lipsit de etichete/umilitor.

Art. 69.

Orice situaţie de violenţă psihologică — bullying sau suspiciune de violenţă psihologică — bullying poate fi sesizată de către orice persoană care se află in anturajul elevului, respectiv părinte, un membru de familie, un alt copil sau un adult sau de către victima însăşi, către un cadru didactic de referinţă din unitate: profesor coordonator de cerc/profesor/consilier şcolar/director sau personal auxiliar.
Orice elev care are suspiciuni privind o situaţie de violenţă psihologică — bullying asupra unui coleg are obligaţia de a sesiza un cadru didactic de referinţă din unitate: profesor coordonator de cerc/profesor/consilier şcolar/director/altă persoană din unitate.
Cadrul didactic/personalul auxiliar din cadrul unităţii sesizat cu situaţia de bullying este obligat să informeze imediat directorul unităţii, care are obligaţia de a convoca, pentru analiza situaţiei, persoanele cu competenţe în problematica violenţei, inclusiv a bullying-ului.
in cazul în care, in cadrul unităţii, nu este disponibilă sau nu există o persoană cu competenţe in problematica violenţei, inclusiv a bullyingului, responsabilitatea îi revine cadrului didactic care a fost sesizat, profesorului şi directorului.

Art. 70.

(1) Combaterea violenţei psihologice — bullying, care oricare altă formă de violenţă asupra

copilului în unitate, se realizează de către unitate în parteneriat cu alte autorităţi şi instituţii publice şi/sau organizaţii neguvernamentale cu activităţi in domeniu, conform reglementărilor in vigoare, prin:

Identificarea situaţiilor de bullying;
Semnalarea suspiciunilor sau a situaţiilor identificate de bullying;

(iii)Colaborarea proactivă a persoanelor responsabile din cadrul unităţii în echipa multidisciplinară constituită pe caz pentru soluţionarea acestuia;

(iv)Analiza şi soluţionarea cazului;

(v) Luarea măsurilor de prevenire a reiterării cazurilor de violenţă psihologică — bullying impotriva aceleiaşi victime/asupra altor victime.

Art. 71.

(1) Identificarea situaţiilor de bullyins sau eyberbullying asupra elevului în cadrul unităţii se realizează de către cadrele diciactice care interacţioncază cu elevul, pe baza propriilor evaluări şi a completării unui formular de risc, conform modeiului prevăzut in anexa nr. 1 la Normele metodologice din 27 mai 2020 de aplicare art. 7 alin. (ii), art. 561 şi ale pct. 61 din

anexa la Legea educatiei, privind violenta psihologică— bullying.

Cadrul didactic din unitate care a identificat situatia de bullying sau cyberbullying asupra copilului are responsabilitatea de a initia interventia in reabilitarea victimei. in raport cu fiecare situatie de violentă asupra elevului, se va semnala, conform legii, la directia generală de asistentă socială şi protectia copilului de la nivel judetean, iar pentru sprijin imediat, la serviciul public de asistentă socială de la nivelul comunitătii. Continuarea verificărilor, confirmarea cazului şi implementarea obiectivelor planului de reabilitare vor fi realizate ulterior.
in situatia confirmării situatiei de bullying, rezultatul este comunicat conducerii unitătii comisiei şi părintilor reprezentantului legal al preşcolarului/elevului-victimă şi al preşcolarului/elevului ce manifestă un comportament agresiv.
Dacă situatia sesizată nu a fost identificată ca bullying, dar se constată urmări fizice/emotionale asupra preşcolarului/elevului, se anuntă imediat atât părintele/reprezentantul legal al preşcolarului/elevului-victimă, cât şi Directia generală de asistentă socială şi protectia copilului (DGASPC), politia, Serviciul Mobil de Urgentă, Reanimare şi Descarcerare, după caz.
După semnalarea situatiei de violentă psihologică bullying, cadrele didactice sunt
integrate în echipa multidisciplinară în procesul de management al cazului, de readaptare fizică, psihologică şi de reintegrare socială a preşcolarului/elevului-victimă, a preşcolarului/elevului martor, precum şi a preşcolarului/elevului cu comportament agresiv.

t•

Echipa multidisciplinară este echipa formată din diferiti profesionişti, precum cadrul didactic, consilierul şcolar, cadrul medical din unitate, asistentul social, medicul de familie, medicul specialist, politistul, magistratul ş.a., atlati în^. relatie directă cu copilul şi sunt împuterniciti in cadrul managementului de caz cu responsabilitatea de a realiza, fiecare în parte, activităti specifice în interesul superior al copilului.
Semnalarea suspiciunii sau a oricăror forme de violentă, inclusiv a violentei psihologice — bullying se realizează de către cadrele didactice/directorul unitătii, prin completarea şi transmiterea către DGASPC a fişei pentru semnalarea obligatorie a situatiei de violentă asupra copilului, conform modelului prevăzutin anexa nr. 2 la Normele metodologice din 27 mai 2020 de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (11), art. 561
Ambasadorii bullying

Art. 72.

(î) Consiliul elevilor numeşte dintre membrii săi 2 sau mai multi ambasadori bullying şi poate

organiza echipe antibullying la nivelul cercurilor de elevi cu rol de informare privind:

Creşterea gradului de conştientizare in rândul elevilor;
Identificarea situatiilor de bullying;
Importanţa medierii conflictelor lipsite ce pericol, care pot agrava relaţiile intre elevi şi care pot conduce la acte grave de violenţă;
incurajarea elevilor, in special a martorilor, .de a adopta strategii de susţinere a victimelor actelor de bullying;
Responsabilizarea elevilor de a raporta actele- de violenţă psihologică către orice cadru didactic ori către grupul de acţiune antibullying;
Promovarea activităţilor grupului de acţiune antibullying din unitate.

Sancţittni

Art. 73.

în cazul unor comportamente de tip bullying din partea elevilor, sacţiunile aplicabile
elevului-agresor sunt cele prevăzute de Statutul Elevului aprobat prin OMEN nr. 4742/2016.

VIII. REGULI PENTRU SITUAȚII SPECIALE

A. Reguli pentru sezonul rece

Art. 74. Înainte de începerea sezonului rece se vor lua următoarele măsuri, răspunzător de executarea acestora fiind Compartimentul Administrativ:

vor fi verificate instalaţiile de încălzire, centralele termice. conductele, corpurile şi elementele de încălzire şi, după caz, vor fi înlăturate defecţiunile constatate;
vor fi protejate componentele instalaţiei de stingere cu apă (hidranţi);
se vor asigura unelte şi accesorii pentru deszăpezirea căilor de acces, de evacuare şi intervenţie.

Art. 75. Dacă temperaturile scad sub – 20 grade Celsius pe o perioadă de cel puţin 2 zile lucrătoare, consecutive, corelate cu conditii de vânt intens, se vor lua următoarele măsuri pentru ameliorarea condiţiilor de muncă:

distribuirea de ceai fierbinte în cantitate de 0,5 l/persoană/zi;
asigurarea climatului corespunzător in birouri, alte încăperi, clădiri şcolare;
acordarea primului ajutor şi asigurarea asistenţei medicale de urgenţă în cazul afectării stării de sănătate In timpul programului de lucru, cauzată de temperaturile scăzute.

B. Reguli pentru perioadele caniculare

Art. 76. Dacă temperaturile depăsesc + 37 grade Celsius pe o perioadă de cel puţin 3 zile consecutive, se vor lua următoarele măsuri pentru ameliorarea condiţiilor de muncă:

asigurarea ventilaţiei la locul de muncă;
asigurarea zilnic a câte 2 l apă minerală/ plată /persoană;
reducerea programului de lucru, intensităţii şi ritmului activităţii fizice.

IX. PRINCIPII DE NEDISCRIMINARE ȘI DE RESPECTARE A DEMNITĂȚII SALARIAȚILOR

Art. 77. (1) Salariaţii din învăţământ beneficiază de egalitate de şanse, înţeleasă ca acces nediscriminatoriu la:

alegerea ori exercitarea liberă a unei profesii sau activităţi;
angajare in toate posturile sau locurife de muncă vacante şi la toate nivelurile ierarhiei profesionale;
venituri egale pentru munca de valoare egală;
informare şi consiliere profesională, pi^–ograme de iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare şi recalificare profesională;
promovare la orice nivel ierarhic şi profesional;
condiţii de muncă ce respectă normele de sănătate şi securitate 1n muncă, conform prevederilor legislaţiei 1n vigoare;
beneficii, altele decât cele de natură salatială, preeurn şi la securitate socială;
organizaţii sindicale şi profesionale, precum şi‘la^–beneficiile acordate de acestea.

(2) Pentru prevenirea şi eliminarea oricăror comportamente, definite drept discriminare bazată pe criteriul de sex, angajatorul are următoarele obligaţii:

să asigure egalitatea de şanse şi de tratament Intre angajaţi, femei şi bărbaţi, In cadrul relaţiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziţii pentru interzicerea discriminărilor bazate pe criteriul de sex 1n regulainentul de organizare şi funcţionare şi in regulamentul intern;
să prevadă 1n regulamentul intern sancţiuni diseiplinare, 1n condiţiile prevăzute de lege, pentru salariaţii care Incalcă demnitatea personală a altor angajaţi prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin acţiuni de discriminare, astfel cum sunt definite la art. 4 lit. a)-e) şi la art. 11 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament Intre femei şi bărbaţi, republicată;
să îi informeze permanent pe angajaţi, inclusiv prin afişare In locuri vizibile, asupra drepturilor pe care aceştia le au in ceea ce priveşte respectarea egalităţii de şanse şi de tratament Intre femei şi bărbaţi 1n relaţiile de muncă;
să informeze, imediat după ce ‘a fost sesizat, autorităţile publice abilitate cu aplicarea şi controlul respectării legislaţiei privind egalitatea de şanse şi de tratament Intre femei şi bărbaţi.
Este interzisă discriminarea prin utilizarea de către angajator a unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, in legătură cu relaţiile de muncă, referitoare la: anunţarea, organizarea concursurilor sau examenelor şi selecţia canclidaţilor pentru ocuparea posturilor vacante; incheierea, suspendarea, modificarea şi/sau incetarea raportului juridic de muncă ori de serviciu; stabilirea sau modificarea atribuţiilor din fişa postului; stabilirea remuneraţiei; beneficii, altele decât cele de natur’ă salarială, precum şi la securitate socială; informare şi consiliere profesională, programe de iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare şi recalificare profesională; evaluarea performanţelor profesionale individuale; promovarea profesională; aplicarea măsurilor disciplinare; dreptul de aderare la sindicat şi accesul la facilităţile acordate de acesta; orice alte condiţii de prestare a muncii, potrivit legislaţiei 1n vigoare.
Salariaţii au dreptul ca, 1n cazul în care se consideră discriminaţi pe baza criteriului de sex, să formuleze sesizări/reclamaţii către angajator sau împotriva lui, dacă acesta este direct implicat, şi să solicite sprijinul organizaţiei sindicale ai cărei membii sunt pentru rezolvarea situaţiei la locul de muncă.
Reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile semnatare ale contractului colectiv de muncă, cu atribuţii pentru asigurarea respectării egalităţii de şanse şi de tratament intre femei şi bărbaţi la locul de muncă, primesc de la persoanele care se consideră discriminate pe baza criteriului de sex sesizări/reclamaţii, aplică procedurile de soluţionare a acestora şi solicită angajatorului rezolvarea cererilor angajaţilor. Opinia reprezentanţilor sindicali se menţionează în mod obligatoriu în raportul de control privind respectarea prevederilor Legii nr. 202/2002.
in cazul 1n care sesizarea/reclamaţia nu a fost rezolvată la nivelul angajatorului prin mediere, persoana angajată care prezintă elemente de fapt ce conduc la prezumţia existenţei unei discriminări directe sau indirecte bazate pe criteriul de sex in domeniul muncii, pe baza prevederilor Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament intre femei şi bărbaţi, republicată, are dreptul să sesizeze secţia/completul pentru conflicte de muncă şi drepturi de asigurări sociale din cadrul tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa, în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei.
Hărţuirea sexuală a unei persoane de către o altă persoană la locul de mucă reprezintă un caz de discriminare după criteriul de sex şi este strict interzisă.
Hărţuirea sexuală reprezintă orice formă de comportament nedorit constând in contact fizic, cuvinte, gesturi sau alte mijloace indecente, materiale vizuale ofensatoare, invitaţii compromiţătoare, cercuri de favoruri sexuale sau orice altă conduită cu conotaţii sexuale, care afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică a persoanelor la locul de muncă.
Constituie discriminare după criteriul de sex orice comportament definit drept hărţuire sexuală, având ca scop:
de a crea la locul de muncă o atmosfera de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectată;
de a influenţa negativ situaţia persoanei. angajate 1n ceea ce priveşte promovarea profesională, remuneraţia sau veniturile de orice natură ori accesul la formarea şi perfecţionarea profesională, în cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament nedorit, ce ţine de viaţa sexuală.

(10)Toţi salariaţii trebuie să respecte regulile. de conduită şi răspund, in condiţiile legii, pentru Incălcarea acestora.

(1 1)Angajatorul nu va permite şi nu va rolera hărţuirea sexuală la locul de muncă şi va face public faptul că Incurajează raportarea tuturor cazurilor de hărţuire sexuală, indiferent cine este ofensatorul, iar angajaţii care incalcă dernnitatea personală a altor angajaţi prin orice manifestare confirmată de hărţuire sexuală la locul de muncă, vor fi sanctionaţi disciplinar.

(12)Persoana care se consideră hărtuită .ses:ual va rl)orta ineidentul conducerii unitătii. printr-o plângere in scris, care va conţine relatarea detaliată a manifestării de hărţuire sexuală la care a fost supusă, precum şi numele ofensatorului.

(13)Angajatorul va oferi consiliere şi asistenţă victirnelor actelor de hărţuire sexuală, va conduce investigaţia in mod strict conficlenţial şi, 1n cazul confirmării actului de hărţuire sexuală, va aplica măsuri disciplinare. La terminarea investigaţiei, se vor comunica părţilor implicate rezultatele anchetei.

(14)Orice fel de represalii, in urma unei plângeri de hățuire sexuală, atât impotriva reclamantului, cât şi impotriva oricărei persoane care ajulă la investigarea cazului, vor fi considerate acte discriminatoare şi vor fi sancţionate conform dispoziţiilor legale 1n vigoare.

(15)Latura penală a hărţuirii sexuale:

Articolul 223 din Codul penal defineşte hărţuirea sexuală drept pretinderea in mod repetat de favoruri de natură sexuală 1n cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă 1ntr-o situaţie umilitoare, se pedepseşte cu 1nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(16)Pentru crearea şi menţinerea unui mediu de lucru care să Incurajeze respectarea demnităţii flecărei persoane, pot fi derulate proceduri de soluţionare pe cale amiabilă a plângerilor individuale ale salariaţilor, inclusiv a celor privind cazurile de violenţă sau hărţuire sexuală, 1n completarea celor prevăzute de lege.

Art. 78. (1) Maternitatea nu poate constitui un motiv de discriminare.

Orice tratament mai putin favorabil aplicat unei femei legat de sarcină sau de concediul de maternitate contituie discriminarein sensul prezentului Regulament Intern.
Este interzis să se solicite unei candidate, in vederea angajării, să prezinte un test de sarcină şi să semneze un angajament că nu va rămâne insărcinată sau că nu va naşte pe durata de valabilitate a contractului individual de muncă.
Sunt exceptate de la aplicarea preVederilor alin. (1) acele locuri de muncă interzise femeilor gravide şi/sau care alăptează, datorită natUrii ori condiţiilor particulare de prestare a muncii.

X. PROCEDURA DE SOLUȚIONARE A CERERILOR SAU
PETIȚIILOR INDIVIDUALE ALE SALARIATILOR

Art. 79. (1) Salariatul are dreptul de a se adresa conducerii unităţii, în scris, cu privire la orice aspect care rezultă din executarea contractului individual de muncă.

Petiţiile salariaţilor se depun la Secretariat, secretarul având obligaţia de aînregistra documentul prezentat de salariat, fără a avea dreptul de a interveni asupra conţinutului documentului sau de a refuza Inregistrarea, şi de a-i comunica salariatului numărul şi data inregistrării.
Petiţiile care nu sunt Inregistrate la Secretariat sau care nu conţin In cadrul lor datele de identificare ale petenţilor şi nu sunt semnate 1n original nu sunt considerate valide şi nu se iau 1n considerare, flind clasate.

Art. 80. (1) Unitatea va comunica petentului răspunsul său, în scris. in termenul general prevăzut de legisiaţia în vigoare, dar nu mai tărziu de 30 de zile calendaristice de la data inregistrării. Fapta salariatului care se face vinovat de depăsirea termenului de răspuns dispus de conducerea unităţii

este considerată abatere disciplinară cu toate consecinţele care decurg din prezentul regulament intem şi legislaţia aplicabilă.

(2) Conducerea unităţii poate dispune declanşarea unei cercetărl interne sau să solicite salariatului lămuriri suplimentare, fără ca aceasta să cletermine o amânare corespunzătoare a termenului de răspuns.

Art. 87. (1) Salariatul are dreptul de a se adresa instituţiilor abilitate ale statului, 1n scris, cu privire la aspecte care rezultă din executarea contractului individual de muneă sau la instituţiile indicate de unitateln răspunsul său la petiţie şi Inăuntrul termenului stabilit de contestaţie, care nu poate depăşi 30 de zile calendaristice. Unitatea nu este responsabilă de nerespectarea termenelor sau de necunoaşterea procedurilor legale de către salariat, aceasta determinând pierderea termenelor de sesizare ale instituţiilor abilitate ale statului indicate de unitateln răspunsul său.

(2) Unitatea nu va proceda la sancţionarea salariatului care s-a adresat conducerii acesteia şi/sau instituţiilor abilitate ale statului, cu excepţia situaţiilor in care fapta acestuia este considerată abatere disciplinară – abuz de drept – cu toate consecinţele care decurg din prezentul Regulament Intern.

Art. 81. Petiţiile dovedite ca fondate atrag dupa ele protejarea instituţional—administrativă a autorilor lor de orice măsuri punitive, indiferent de persoana sau structura pe care conţinutul lor au vizat-o.

Art. 82. (1) Petiţiile dovedite ca nefondate, care prin conţinutul lor afectează prestigiul unităţii sau al unui membru / membrii ai comunităţii instituţionale sunt calificate ca abuz de drept.

(2) Se consideră, de asemenea, abuz de drept depunerea repetată — de mai mult de două ori — de către una şi aceeaşi persoană, de petiţii dovedite ca nefondate.

Art.83. Abuzul de drept este considerat în unitate abatere disciplinară şi se sancţionează cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

Xl. CRITERIILE SI PROCEDURII,E DE EVALUARE PROFESIONALĂ A SALARIAȚILOR

Art. 84. Evaluarea personalului angajat urmăreşte punerea în valoare a calificării salariaţilor, potenţarea performanţelor acestora, indrumarea salariaţilor in depistarea propriilor puncte slabe, pe care să le imbunătăţească, ceea ce va conduce la imbunătăţirea activităţii

Art.85. (1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale salariatilor se intemeiază pe aprecierea în mod sistematic şi obiectiv a randamentului, a calităţii muncii, a comportamemului. a iniţiativei, a eficientei şi creativitatii, pentru flecare salariat, avându-se în vedere, în primul rând, obligaţifie din tişa postului, utilizând FIȘELE DE EVALUARE, cuprinse în Metodologiile specifice aprobate prin ordin de ministru.

(2) Evaluarea periodică se face cu probita, realism şi obiectivitate, astfel:

– prin autoevaluare;

– evaluarea de către comisia de curriculurti, pentru personalul didactic de predare, de şeful ierarhic superior, pentru persona!ul didactic auxiliar şi nedidactic;

– evaluarea la nivelul consiliului de administraţie.

(3) Evaluarea personalului didactic de predare şi a personalului didactic de conducere se face, potrivit metodologiei elaborate şi aprobate prin ordin de ministru.

(4) Activitatea profesională a personaiului se apreciază ca urmare a evaluării performanţelor profesionale individuale prin aeordarea unuta din urinătoareie ealificative: „foarte bine, „bine”, „satisfacător” sau „nesatisfăcător” şi se consemnează în raportul de evaluare.

(5) Evaluarea personalului didactic se realizează conform legislaţiei in vigoare.

(6) Evaluarea personalului nedidactic se^– face la sfarşitul anului calendaristic conform prevederilor legale, ale regulamentului intern, in baza fişei postului.

(7) Evaluarea se poate realiza şi inainte de expirarea perioadelor prevăzute la alin. (5) şi (6), atunci când intervin anumite situaţii ca:

perspectiva unei concedieri colective sau individuale, ca urmare a reorganizării activităţii, evaluarea avănd ca scop^–identjicarea criteriilor de selecţie a salariaţilor aflaţi pe posturi similare;
contractul individual de muncă al persoanei evaluate incetează, se modifică sau se suspendă pentru o perioada de cel puţin 3 luni;
contractul individual de muncă al evaluatorului incetează, se modifică sau se suspendă pentru o perioada de cel puţin 3 luni;
când, în timpul anului calendaristic, persoana evaluată urmează a ji promovată în _.funcţie.

(8) La evaluarea salariaţilor nu se vor lua ăn considerare perioadele în care:

contractul de muncă a fost suspendat, indiferent dacă suspendarea a intervenit de drept sau ia initiaţiva uneia dintre părţi;
salariatul nu a putut desfăşura activitate din motive care ţin de angajator, chiar dacă acesta a fost prezent la muncă;
salariatul nu a putut desjăşutra activitate din pricina unei greve, chiar dacă nu a participat la aceasta;

(9) Rezultatele evaluării profesionale pot fi utilizate în vederea:

stabilirii gradului de compatibilitate a persoanei evaluate cu cerimele cuprinse in fişa postului:
stabilirii obiectivelor profesionale individuale pentru perioada de evaluare următoare;

fundamentării activităţii de promovare;

fundamentării activitălii de recompensate;
identificării nevoilor de formare profisională continuă;
validării programelor de recrutare, selecţie, incadrare, formare profesională continuă;
înlesnirii dialogului dintre persoana ierarhic superioară şi subordonat în vederea creşterii performanţei profesionale;
selecţiei salariaţilor prealabil operării unei concedieri individuale sau colective;
selecţiei salariaţilor corespunzători profesional.

Art.85. in procesul evaluării, atât angajatorul, cât şi angajatul au obligaţii, după cum urmează:

(1) Salariatul are, în principal, următoarele obligatii:

să se prezinte la data şi ora stabilită in vederea evaluării de către consiliul de administraţie;
să coopereze cu comisia de curriculum, respectiv, şeful ierarhic superior sau directorul unităţii, în vederea bunei desfăşurări a procedurii de evaluare;
să ia notă de rezultatele evaluării şi să depună toate eforturile in vederea Imbunătăţirii rezultatelor acesteia.

(2) Angajatorul are, in principal, următoarele obligatii:

să informeze salariaţii încă de la angajare, cu privire la criteriile de evaluare pe care le utilizează la nivelul unităţii;
să realizeze evaluarea salariaţilor cu obiectivitate;
să nu folosească criterii cu caracter discriminatoriu sau să nu utilizeze criteriile de evaluare Intr-o modalitate discriminatorie;
să comunice salariatului, ln scris, rezultatele evaluării In termen de 5 zile de la data stabilirii calificativului In cadrul consiliului de administratie;
să depună toate eforturile In vederea Imbunătăţirii rezultatelor evaluării salariaţilor, inclusiv prin formarea profesională a acestora;
să sancţioneze manifestările de subiectivism, nepotism sau inechitate;
să sancţioneze disciplinar salariaţii responsabili cu evaluarea, care se fac vinovaţi de aplicarea incorectă a criteriilor acesteia.

Art.86. La evaluarea periodică a personalului angajat se vor utiliza următoarele criterii, In funcţie de categoriile profesionale, astfel:

I) Criterii de evaluare pentru personalul didactic de conducere (orientative)

Mărimea şi gradul de complexitate al unității de învățământ
Baza materială (resurse, gestiune):
Resurse şi management financiar;
Personalul didactic;
Procesul educaţional: condiţii, organizare şi rezultate;
Management şi dezvoltare instituţională;
Management operaţional;
Relaţia cu comunitatea.

II) Criterii de evaluare pentru personalul didactic de predare (orientative)

Studierea aprofundată a curriculum-ului şcolar;
Selecţia judicioasă a materialelor şi mijloacelor didactice;
Elaborarea planificărilor calendarisfice 1n acord cu metodologia recomandată şi actualizarea lor;
Elaborarea proiectului didactic:
Organizarea procesului educaţional;
Selecţia procedeelor, tehnicilor şi metodelor de predare, după nivelul de pregătire a elevilor şi cantitatea cunoştinţelor de transmis;
Corelarea secvenţelor de învăţare cu obiective operaţionale, pentru finalizarea dezvoltării şi formării personalităţii elevului;
Organizarea activităţilor practice și aplicative 1n procesul de învăţare;
Utilizarea eficientă a materialului didactic şi a mijoacelor audiovizuale (inclusiv PC);
Evaluarea nivelului de pregătire a elevului;
Examene, probe de verificare, simulări

1) Concursuri şcolare, olimpiade, Intreceri

Expoziţii, reviste şcolare, simpozioane, sesiuni de comunicări ale elevilor, manifestari cultural-artistice, sportive si de recreere;
Pregătirea suplimentară a elevilor;
Definitivat, grade didactice, doctorate, formare continuă, formarea în specialitate:
Autoperfecţionarea;
Cadru didactic – elev:
Cadru didactic – cadru didactic;
Cadru didactic – familie;
Comportamentul faţă de personalul unităţii;
Desfăşurarea unor activităţi legate de reţ.wezentarea unităţii şcolare unde activează;
Asigurarea decenţei propriei ţinute.

III) Criterii de evaluare pentru personalui didactic auxiliar si nedidactic

I) Pentru personalui din compartimentele-contabilitate, seeretariat, administrativ.

Prezenţă şi punctualitate (se ia in considerare timpul 1n care angajatul lipseşte de la serviciu);
Abilitatea de a analiza eficient problemele de serviciu;
Preocuparea de imbunătăţire a rezultatelor;
Urmează instrucţiunile date de superiori;
Acurateţe şi corectitudine;
Urmărirea sarcinilor de serviciu până la finalizare;
Abilităţi de comunicare cu colegii din echipă, cu superiorii, cu ceilalti colegi;
Contribuţia la succesul echipei;
Iniţiativă şi flexibilitate;
Lipsă sancţiuni.

2) Pentru ingrijitoare, personal de intreţinere (muncitor de Intreţinere-sofer).

Prezenţă şi punctualitate (se ia în considerare timpul în care angajatul lipseşte de la serviciu);
Urmărirea sarcinilor de serviciu până la finalizare;
Preocuparea de îmbunătăţirea rezultatelor;
Contribuţia la succesul echipei;
Urmează instrucţiunile date de superiori;
Iniţiativă şi flexibilitate;
Atitudinea colegială (lipsa conflictelor, incidentelor cu colegii / superiorii şi atitudinilor de dezorganizare);
Purtarea echipamentului personalizat;
Lipsă sancţiuni.

Art. 87. (1) în baza criteriilor menţionate la art. 94, se procedează după cum urmează:

a) salariatul îşi face autoevaluarea prin autoacordarea de puncte pentru fiecare criteriu prevăzut in fişa individuală de evaluare a salariatului. Salariatul va şi semna în această etapă fişa de evaluare.

comisia de curriculum/şefui ietarhic superior/directorul, având in vedere activitatea prestată şi punctajul autoacordat, acordă puncte pentru fiecare criteriu prevăzut in fişa individuală de evaluare a salariatului. În cazul in care comisia de curticulum/şeful ierarhic superior/ directorul acordă un alt punctaj decât cel autoacordat de către salariat, va menţiona motivele pentru diminuarea sau creşterea punctajului pentfu fiecare criteriu in parte intr-un proces-verbal/fişa de menţiuni a şefului ierarhic superior/ directotului;
consiliul de administraţie, in prezenta salariatului evaluat, stabileşte punctajul final şi, pe cale de consecinţă, calificativul.
Punctajul final al evaluării îl reprezintă suma punctelor acordate pentru fiecare criteriu, din care se scad penalizările, acolo unde este cazul.
Calificativul se stabileste pe baza punctajului final, după cum urmează:

între 85 — 100 = Foarte Bine (FB);

Intre 70 — 84,99 = Bine (B);

Intre 60 — 69,99 = Satisfăcător (S);

sub 60 = Nesatisfăcător (NS).

Art. 88. Fişa de evaluare finală, semnată de salariat, reprezentantul comisiei de curriculum/şeful ierarhic superior/directorul, respectiv punctajul final şi calificativul corespunzător acestuia, se aduce la cunoştinţa salariatuluiln termenul prevăzut de lege. *

Art. 89. (1) Salariatul poate contesta calificativul acordat. Contestaţia se adresează directorului unităţii, In termen de 3 zile de la comunicarea 1n scris a calificativului.

Comisia de contestaţii, formată din 3 membri, alţii decât persoanele care au participat la evaluarea în prima etapă, şi constituită prin decizie a directorului, soluţionează contestaţia, in termen de 5 zile, pe baza fişei de evaluare şi a procesului-verbal/tişei de menţiuni, precum şi a altor Inscrisuri concludente.
Rezultatul contestaţiei se comunică salariatului, In scris, In termen de 5 zile.
Dreptul salariatului de a se adresa instanţelor judecătoresti este garantat.

Art. 90. În cazul în care salariatul dobândeşte calificativul anual „nesatisfăcător”, se consideră că acesta nu corespunde cerinţelor postului şi se procedează potrivit legislaţiei muncii aplicabile în materie. in egală măsură, se consideră că salariatul nu corespunde cerinţelor postului 1n măsura in care acesta dobândeşte calificativul „satisfăcător” la două evaluări consecutive.

XIL DISPOZIȚII FINALE

Art. 91. Certificatul de integritate comportamentală

Palatului Copiilor Brăila îi revine obligaţia, conform prevederilor Legii nr. 118/2019, de a solicita tuturor persoanelor cu care încheie raporturile de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi prezentarea certificatului de integritate comportamentală, care are o valabilitate de 6 luni de la data eliberării.
În situaţia în care persoana ân cauză este cetăţeari străin sau fără cetăţenie, se va solicita acesteia prezentarea cazierului judiciar sau a unui ali document oficial, emis de autorităţile competente din statul al cărui resortisant este, care să ateste dacă a săvârşit sau nu una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1 18/20 19.
Cu acordul persoanei verificate, Palatul Copiilor Brăila poate solicita o copie de pe Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, in aceleaşi condiţii in care se poate obţine, potrivit Legii nr. 290/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, extrasul de pe cazierul judiciar.

Art. 100.

(1)Secretariatul unităţii va difuza prezentul regulament tuturor compartimentelor, care au obligaţia de a-1 aduce la cunoştinţa salariaţilor şi beneficiarilor primari şi secundari, sub semnatură.

Regulamentul intern poate fl modificat şi completat în cazul în care conţine dispoziţii contrare normelor legale în vigoare sau dacă necesitiţile interne ale unităţii o cer.
Prevederile prezentului Regulament intern se completează cuproceduri, dispoziţii, regulamente ulterioare, după caz, care vor face parte integrantă din acesta.
Directorul unităţii are obligaţia afișării la loc vizibil a unui exemplar din prezentul regulament

Cursuri gratuite pentru preșcolari și elevi

Regulament intern al Palatului Copiilor Brăila

I. DISPOZIȚII GENERALE

II. DREPTURILE ŞI OBLIGAȚIILE UNITĂȚII SI ALE SALARIATILOR SĂI

III. REGULI DE DISCIPLINĂ A MUNCII ÎN CADRUL UNITĂȚII

IV. MODALITĂTI DE APLICARE A ALTOR DISPOZIȚII LEGALE SAU CONTRACTUALE SPECIFICE

V. ABATERILE DISCIPLINARE ȘI SANCȚIUNILE APLICABILE

VI. PROTECȚIA. SĂNĂTATEA SECURITATEA ÎN MUNCĂ

VII. UNITATE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU TOLERANȚĂ 0 LA VIOLENȚĂ

VIII. REGULI PENTRU SITUAȚII SPECIALE

IX. PRINCIPII DE NEDISCRIMINARE ȘI DE RESPECTARE A DEMNITĂȚII SALARIAȚILOR

X. PROCEDURA DE SOLUȚIONARE A CERERILOR SAU
PETIȚIILOR INDIVIDUALE ALE SALARIATILOR

Xl. CRITERIILE SI PROCEDURII,E DE EVALUARE PROFESIONALĂ A SALARIAȚILOR

XIL DISPOZIȚII FINALE

III. REGULI DE DISCIPLINĂ A MUNCII ÎN CADRUL UNITĂȚII

IX. PRINCIPII DE NEDISCRIMINARE ȘI DE RESPECTARE A DEMNITĂȚII SALARIAȚILOR

Partajează asta: